| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zonele Libere-instrumente importante de promovare a comertului exterior

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                       
CUPRINS
Cap.I  PREZENTAREA
ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)      
 3
1.1. Scurt istoric al
zonelor libere        4
1.2. Conceptul de zonă
liberă        5
1.3. Principalele
caracteristici ale ZEL      
 6
1.4. Terminologia şi
clasificarea zonelor libere      
 9
1.4.1. Terminologia zonelor
libere        9
1.4.2. Clasificarea zonelor
libere        12
1.5. Distribuţia ZEL pe mapamond la sfârşitul a sec. XX
– începutul sec.XXI    
   15
1.5.1. ZEL din ţările
dezvoltate şi în curs de dezvoltare europene  
     17
1.5.2. ZEL din ţările
asiatice în curs de dezvoltare      
 18
1.6. Obiectivele,
avantajele şi eficienţa ZEL      
 19
Cap. II  PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI PRIN
INTERMEDIUL ZONELOR LIBERE      
 26
2.1. Istoricul zonelor
libere din România      
 26
2.2 Posibilităţi de
dezvoltare a zonelor libere din România în vederea promovării exporturilor
prin atragerea de capitaluri străine    
   29
2.2.1. Oportunitatea
construirii unor zone libere în România    
   29
2.2.2. Cadrul juridic şi
facilităţile acordate investitorilor străini  
     33
2.3. Documentaţia privind
aprobarea regimului de zonă liberă în România  
     35
2.4. Principalele
caracteristici ale zonelor libere din România.  
     37
2.5. Rolul ZEL în
dezvoltarea comerţului exterior al României  
     41
2.6. Avantajele oferite de
ZEL în România        48
2.6.1. Avantajele oferite
de zonele libere până în prezent      
 48
2.6.2. Problemele cu care
se confruntă zonele libere în prezent    
   50
Cap. III ACTUALELE ZONE
LIBERE DIN ROMÂNIA      
 53
3.1. Zona Liberă
Sulina        53
3.2. Zona Liberă
Constanţa – Sud şi Zona Liberă Basarabi
       58
3.3. Zona Liberă
Brăila        63
3.4. Zona Liberă
Giurgiu        69
3.5. Zona Liberă Curtici
– Arad      
 72
3.6.
Proiecte de creare a noi ZEL        75
3.6.1. Înfiinţarea de
noi ZEL pe teritoriul României      
 75
3.6.2. Posibilitatea
creării zonelor libere la graniţa cu Republica Moldova
       76
Cap. IV  STUDIU DE
CAZ:  ZONA LIBERĂ GALAŢI      
 78
4.1. Scurt istoric al
zonei libere Galaţi      
 78
4.2. Zona liberă Galaţi
în prezent        79
4.3. Avantajele oferite de
zona liberă Galaţi      
 88
4.4. Studiu de caz: S.C.
Caridio Trade S.R.L.      
 89
Cap. V 
CONCLUZII        94
ANEXE        99
BIBLIOGRAFIE        106
Cap.I  PREZENTAREA
ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)
O zonă de liber schimb1 este un
ansamblu geografic şi economic în care nu există nici un obstacol al
schimburilor de mărfuri şi servicii, nici taxe vamale, nici obstacole
tarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate să fie considerată ca un
prim pas spre unificarea economică a regiunii respective.
       Prin zonă economică liberă se desemnează un “port liber”,
“un depozit liber”, “un aeroport liber”, aflate pe teritoriul unei
ţări sau în zona de frontieră a două sau mai
multe state, în care sunt eliminate o serie de taxe şi restricţii vamale
obişnuite altfel.
       Din punct de vedere al macroeconomiei zona liberă reprezintă “un port,
aeroport sau o parte din teritoriul naţional în care comerţul este
liberalizat prin desfiinţarea oricăror restricţii cantitative sau taxe vamale”.
       Din punct de vedere juridic zona de
comerţ liber este o “formă caracteristică de
integrare economică ce se concretizează în acordul dintre statele membre de
a înlătura diversele bariere tarifare şi netarifare din calea tuturor sau
numai a unora din produsele care fac obiectul
schimburilor comerciale reciproce”.
       Unii specialişti subliniază că zona
liberă este cea mai completă formă a regimurilor
vamale suspensive, o enclavă a teritoriului unei ţări, unde mărfurile au
acces liber, sunt scutite de taxe de import-export şi unde există o serie de
facilităţi cum ar fi regimul liberal asupra profitului realizat. Profesorul
libanez Emile Saadia consideră zona de liber
schimb un panaceu economic universal.
       În concluzie, putem spune că zona
economică liberă2 (ZEL) este o regiune geografică aparţinând uneia sau mai multor
ţări, în care relaţiile economice se dezvoltă fără nici un fel de
îngrădiri din partea statului respectiv. Crearea ZEL este realizată cu
scopul de a favoriza dezvoltarea şi integrarea economică în zona
respectivă. Aceste zone mai sunt denumite şi zone de comerţ liber, de
iniţiativă liberă, de prelucrare a produselor de export, zonă fără taxe
vamale, zonă liberă industrială etc.
       În afara ZEL propriu-zise, a devenit frecventă şi crearea unor
zone comerciale libere, numite fie “zone economice speciale”(ca în China),
“zone libere deschise”(idem), fie “zone economice internaţionale”(cum
ar fi cea propusă de Suedia între Marea Nordului şi Marea Neagră), unele
dintre ele întinzându-se pe regiuni continentale, cum ar fi zonele propuse
pentru statele din CSI, statele central-europene, zona panamericană sau
asiatică a liberului schimb.
Scurt istoric al zonelor
libere
Încă de demult zonele libere erau
cunoscute sub denumirea de porturi libere3, dar originea lor nu este
bine datată. Primul port liber la Marea Mediterană, Cartagina, este
menţionat încă din anul 814 î.e.n. Zone libere comerciale au existat în
China, Grecia, Roma Antică, zona Mediteranei, coasta de vest a Africii şi a
Feniciei.
Aproape 70 oraşe
din nordul Europei, aflate la încrucişarea unor importante drumuri
comerciale, se bucurau de statutul de oraş liber pentru comerţul cu mărfuri
încă din sec. XIII, toate fiind cuprinse în Liga Hanseatică.
Primele porturi libere italiene au
fost Toscana(1547) şi Livorno(1696). Sec. XVIII şi
XIX cunosc o adevărată proliferare de porturi libere: Gibraltar(1704), Civita
Vecchia(1732), Bangkok(1782), Singapore(1819), Hong Kong(1842), Macao(1849).
În Franţa, Marsilia este declarat porto-franco în
timpul lui Ludovic al XIV-lea(1669), iar în 1860
este declarată zonă liberă Haute-Savoie. La sfârşitul sec. XIX Italia
declară Genova zonă liberă, Danemarca – Copenhaga, iar Grecia – Salonicul.
Cele mai multe zone libere au fost realizate
în sec. XX, când sunt încheiate şi primele
acorduri de comerţ liber între state.
Regimul de zonă liberă în porturile
româneşti are o veche tradiţie4. Se atestă în 1834 oraşul
Galaţi – port liber, în
1866 oraşul Brăila –
zonă liberă, iar între 1870 şi 1931 a funcţionat în regim de zonă
liberă portul Sulina.
Scopul înfiinţării zonelor libere era de
a favoriza dezvoltarea economiei prin atragerea investiţiilor de capital
străin şi de a dezvolta un sector de producţie orientat spre
export.
Un regulament de exploatare a zonelor
libere este cel pentru zonele italiene Trieste şi
Genova. Acest regulament face referire la următoarele avantaje ale
ZEL:
Reexportarea mărfurilor străine fără restricţii
vamale;
Condiţionarea mărfurilor prin schimbarea ambalajului, formei,
calităţii, culorii etc.;
Scutirea de taxe vamale a produselor fabricate aici din materii
prime sau semifabricate aduse din străinătate;
Depozitarea fără limită de timp a unor mărfuri în
antrepozitele respective.
Conceptul de zonă
liberă
Zona liberă
reprezintă cea mai complexă formă a regimurilor
vamale suspensive. Prin lege5, se prevede că într-o zonă
liberă bine delimitată a teritoriului naţional să poată fi introduse
mărfuri în vederea prelucrării şi comercializării lor, pe terţe pieţe,
fără aplicarea restricţiilor tarifare şi netarifare ale regimului vamal în
comparaţie cu teritoriul naţional, corespunzător spaţiului rezervat zonei
vamale libere.
Conceptul de ZEL este un instrument politic util pentru ţările ce intenţionează
să dezvolte un sector de producţie orientat spre export, dar care nu au
capacitatea administrativă şi tehnică necesară pentru a dezvolta un sistem
naţional care să permită exportatorilor importul liber de taxe a
echipamentelor şi materialelor.
În practica internaţională,
facilităţilor de natură vamală le sunt asociate facilităţi de natură
fiscală. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai
liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă
premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Acestea sunt
condiţii necesare stimulării investiţiilor străine, nu însă şi
suficiente. Pentru asigurarea succesului, pe lângă facilităţile acordate
zonei libere, trebuie să existe condiţii avantajoase combinării capitalului
cu ceilalţi factori de producţie(forţa de muncă, materii prime), precum şi
o infrastructură corespunzătoare.
Experienţa zonelor libere la nivel mondial
a demonstrat că un element care frânează lansarea şi ulterior dezvoltarea
lor este deplasarea exagerată a profitului lor spre activitatea de depozitare,
în defavoarea activităţilor de prelucrare industrială orientate spre
export. Prezentarea ZEL ca “depozite
glorificate” se dovedeşte un deserviciu alături
de frapanta similitudine a avantajelor comerciale şi financiare
oferite:
Scutiri de taxe vamale la accesul
produselor de import în zonă, cu condiţia reexportării acestora sau a
produselor rezultate din prelucrarea în afara teritoriului vamal naţional, a
reducerii sau scutirii de impozite pe perioada de...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.