| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zona turistica Mehedinti - Cerna

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
ZONA TURISTICĂ MEHEDINŢI – CERNA
1. Introducere
Zona cuprinsă între limitele Valea Cernei,
Valea Motrului şi şoseaua ce face legătura între oraşele Motru şi Drobeta
Tr. Severin se află în partea de SV a României, ocupând teritoriul
judeţului Mehedinţi şi extrema vestică a judeţului Gorj. Mini-nucleul
turistic, apreciat în principal pentru monumentele naturale carstice, este
situat în “calea” magistralei 900 feroviare, care face legătura între
Bucureşti şi Timişoara, cu o importantă staţie la Băile Herculane, fapt
care îi atestă accesibilitatea pe calea ferată, cel mai sigur şi ieftin mod
de a călători spre Mehedinţi. Municipiul Drobeta Turnu Severin reprezintă
“polul” administrativ al acestei regiuni, precum şi al judeţului
Mehedinţi. Obiectivele adiacente acestei regiuni în plin curs de dezvoltare
pun oarecum “în umbră” Munţii Cernei, Munţii Mehedinţi şi Podişul
Mehedinţi, în imediata apropiere situându-se Cazanele Dunării, Cheile
Nerei, Mănăstirea Tismana etc. Staţiunea Băile Herculane, cea mai vizitată
de turişti din sud-vestul României, “introduce” turistul în lumea de
mister a Mehedinţiului, prin impresionantul abrupt al muntelui Domogled,
devenit rezervaţie naturală complexă, şi prin micile grote spectaculoase
din jurul staţiunii. Însă turistul dornic de a descoperi impresionantele
monumente naturale calcaroase se va îndepărta de tumultul de la Herculane şi
va intra în împărăţia de piatră a muntelui prin locuri ca Valea Ţesnei,
Cascada Vânturătoarea, Cheile Corcoaia, Peştera Topolniţa etc. Obiectivele
din Mehedinţi nu sunt accesibile oricărui aventurier, ci numai aceluia care
cunoaşte regulile de bază ale drumeţiei montane şi care este familiarizat
cu relieful, hidrografia, clima, vegetaţia, şi fauna specifice locurilor.
Acest lucru a făcut ca monumentele naturale din Mehedinţi să nu fie alterate
de turişti indisciplinaţi, în urma cărora rămân urme care de obicei nu
sunt plăcute ochiului iubitorului de natură. Aşadar, la drum!
2. Valea Cernei şi împrejurimile
Cerna izvorăşte de la intersecţia a patru
subdiviziuni ale Carpaţilor Meridionali: Retezat, Godeanu, Vâlcan şi
Mehedinţi, debutând cu o spectaculoasă zonă de chei ce poartă numele
etalon de Izbucul Cernişoarei, nişte locuri extrem de izolate, dar care sunt în calea
viitoarei şosele alpine care va face legătura între Herculane şi
Petroşani, prin Pasul Jiu-Cerna. Izbucul Cernişoarei se află la aproximativ
60 de km de Herculane (staţiune aflată de asemenea pe Valea Cernei), dar
drumul în lucru nu permite accesul auto decât pe 40 de km, până la
Cerna-Sat, o localitate situată splendid la poalele masivului Godeanu. Accesul
se mai poate face şi dinspre Valea Jiului, urcând cu maşina pînă la
Câmpul lui Neag, apoi continuând pe jos, pe drumul forestier, cale de o
zi-lumină de vară. În zonă nu există unităţi de cazare, deci cortul este
cea mai bună soluţie. Ajunşi în Cerna-Sat, nu putem lăsa la o parte
Cheile Corcoaiei,
spectaculos monument natural construit de râul Cerna, situat chiar la marginea
localităţii, şi nici Lacul Valea lui
Iovan, de acumulare, de obicei punctul terminus al celor ce se încumetă cu automobilul spre
culmile munţilor.
Munţii Cernei sunt
situaţi în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, pe dreapta
geografică a râului cu acelaşi nume. Cu altitudini de 1500-1600 m, au
aspectul influenţat de tectonică, structură şi modelare în cadrul unor mai
vechi sau noi cicluri de nivelare carpatică. Relieful este puternic fragmentat
de afluenţii Cernei, care au săpat chei şi canioane, greu de străbătut pe
întreaga lor lungime: Iauna, Topenia, Bedina, Prisăcina, Raina, Sipu;
prezenţa peşterilor este abundentă. Cel mai vizitat obiectiv este însă
Cascada Vânturătoarea, o
perlă turistică a masivului, accesibilă pe marcajul cruce roşie, în aprox.
1 oră de urcat din şoseaua ce urcă din Herculane pe Cerna în sus.
Indicatorul se va căuta dincolo de hotelul administrat de Electrica, situat
după barajul lacului de acumulare Şapte Izvoare. O surplombă face ca apa să
cadă de pe stâncă într-o „perdea” spectaculoasă de apă, transformând
cascada într-un unicat al României d.p.d.v. al
aspectului.
Munţii Mehedinţi
sunt situaţi de cealaltă parte a Cernei,
întinzându-se pe 50 de km lungime între Valea inferioară a Cernei şi Valea
superioară a Motrului. Împreună cu Podişul
Mehedinţi, constituie unul din cele mai puternic
carstificate areale montane ale României, areal
alcătuit din roci sedimentare şi metamorfice, reprezentativ fiind calcarul,
acoperit în sud de gnaise şi micaşisturi. Platourile carstice au în
această zonă muntoasă şi deluroasă o prezenţă considerabilă, iar
calcarele masive, recifale, formează relieful stâncos din zona Văii Cernei.
În rândul atracţiilor turistice trebuie neapărat incluse Cheile Ţesnei, unele din cele mai
frumoase şi sălbatice din România. Cheile se parcurg pe marcaj cruce
albastră, timp de 4 ore dus-întors, începutul traseului marcat fiind puţin
mai sus de cel spre Cascada Vânturătoarea. Turistul va pătrunde într-o lume
a alpiniştilor, speologilor, botaniştilor, fauniştilor, într-un peisaj
tulburător ce nu se uită uşor. Munţii Mehedinţi sunt traversaţi de
şoseaua naţională ce leagă Băile Herculane de oraşul Baia de Aramă, un
drum cu maşina fiind o modalitate (insuficientă) de a admira
peisajul.
3. Staţiunea Băile Herculane
Orăşelul răsfirat pe Valea Cernei este
polul turistic al României în partea de sud-vest. Pe calea ferată,
staţiunea se află la 364 km de Bucureşti şi cam la aceeaşi distanţă pe
şosea. Zona în care este amplasată staţiunea are un climat blând, de
nuanţă mediteraneană, cu o floră şi faună caracteristică, fapt ce îi
atestă originalitatea biodiversităţii.
Săpăturile arheologice au scos la iveală
lame de silex din paleolitic, vetre de refugiu din perioada de retragere a
gheţarilor şi obiecte din neolitic, care dovedesc că aici au existat
aşezări foarte vechi. În Dacia Romană au fost construite pe Valea Cernei
temple, băi şi s-au înălţat monumente şi statui închinate lui Hercules,
Aesculap şi Hygeea, dezvoltându-se o staţiune numită „Therme Herculi”
sau „Ad aqua Herculi Sacras Ad Mediam”. Funcţionând din anul 107 timp de
peste 170 de ani, a fost distrusă în epoca marilor migraţii ale popoarelor,
apoi refăcută la sfârşitul secolului XVIII, când turcii părăsesc
definitiv Banatul.
Puterea tămăduitoare a izvoarelor termale cu
apă sulfuroasă de la Herculane este cunoscută încă din vremea romanilor.
Astăzi, modernele stabilimente balneare folosesc în scopuri terapeutice apele
minerale termale, izvoare cu temperaturi variind între 45 şi 56 grade
Celsius.
La Rezervaţia
Naturală Muntele Domogled se poate ajunge pe un drum
ce pleacă din spatele hotelului Cerna, perlă arhitecturală a staţiunii
(chiar gara Băile Herculane
este una din cele mai frumoase din ţară). Din fauna prezentă pe Domogled,
dar şi în toată zona Mehedinţi, merită menţionată vipera cu corn, animal foarte periculos
despre care vom afla mai multe. Pe Domogled există
două circuite mai cunoscute, având ca puncte comune de plecare şi sosire
fabrica de var, respectiv Hotelul Cerna, diferenţa fiind că unul atinge
vârful, altul nu. La fabrica de var se ajunge de la Hotelul Minerva, urcând
la şoseaua ce ocoleşte prin est staţiunea. Traseul, marcat cu bandă
galbenă (marcaj uneori neutilizabil, a se poseda o hartă şi noţiuni de
orientare în teren accidentat), trece prin Cheile
Prolazului şi pe la Crucea
Albă, însumând un timp de parcurs de 4-5 ore, nepunând la socoteală popasurile mai lungi care se impun
pentru admirarea panoramei staţiunii, care se arată în toată splendoarea
ei, mai ales la Cruce.
4. Valea Dunării
Dunărea, fluviu ce vine din munţii Pădurea
Neagră ai Germaniei, îşi desfăşoară aici poate cel mai spectaculos sector
al său (nepunând la socoteală Delta). O ascensiune pe Ciucarul Mare, munte
ce face parte din Cazanele Dunării, oferă amintiri peisagistice de neuitat celor care se despart de
şoseaua Orşova – Moldova
Nouă pentru aprox. 2 ore, după golful Dubova. Apoi urmează gigantica
hidrocentrală Porţile de Fier, cu lacul de acumulare pentru a cărui construcţie a fost
necesară inundarea insulei Ada Kaleh şi strămutarea locuitorilor acesteia pe
malul stâng al fluviului.
5. Podişul Mehedinţi.
Formarea, alcătuirea geologică şi evoluţia
Podişului Mehedinţi sunt concomitente şi similare celor din Carpaţii
Meridionali. Relieful este alcătuit din platouri şi culmi cu altitudini de
500-700 m, separate de văi adânci. Pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic
bogat în peşteri, chei, văi seci, podul natural de la Ponoarele,
depresiunile Zăton şi Balta, în care primăvara se formează
lacuri.
Oraşele Motru şi Baia de Aramă sunt
principalele puncte de plecare în vizita monumentelor naturale din perimetrul
Podişului Mehedinţi.
Podul natural de la Ponoarele este situat lângă localitatea cu acelaşi nume şi se află pe
drumul de acces în comună ce porneşte din Baia de Aramă. De fapt, comuna
Ponoarele găzduieşte pe teritoriul său monumente ale naturii de mare
interes, natura gravând lapiezuri, peşteri şi pereţi abrupţi. Podul este
un rest din tavanul unei peşteri prăbuşite şi are o deschidere de 27 de
metri şi o înălţime de 10 metri. În imediata apropiere a podului se află
Peştera de la Pod,
atrăgătoare, lungă de 734 m. Spre sud, ajungem la „muzeul” lapiezurilor,
care se sfârşeşte în Lacul Zăton, acumulare temporară din depresiunea cu acelaşi nume. La
aproximativ 1,5...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.