| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zona Portile de Fier

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Zona Portile de Fier
       
       Zona Portile de Fier a fost
declarata parc national datorita variatiei biologice, combinata cu o mare
diversitate morfologica si climatica, aceasta variatie biologica a contribuit
in mare masura la infrumutesarea peisajului.
       Pe
teritoriul Portile de Fier se intalneste o bogata, abundenta creata de
diferitele specii de plante. Doar in portiunea dintre Insula Simana si Orosva
cupride 1253 de specii, la care se adauga 841 de specii din Defileul Dunarii,
mai mult de jumatate din numarul total de specii din Romania.
       Muntele Domogled, este o veritabila gradina botanica, fiind socotit
locul cu cea mai mare flora din Europa.
       Vegetatia acestei zone cuprinde 30% elemente  euroasiatice iar
in rest fiind dominata de elemante mediteraneene, submediteraneene si
est-balcanice.
Dintre plantele maditeraneene amintim: drobita,
laleaua  de Cazane, gladiola de Dalmatia, satanjenelul galben, deditelul
mare, visinul turcesc, nucul salbatic, somochinul, iedera, jugastrul spaniol,
sofranul, volbura spaniola, dafinul, liliacul etc.
       Padurile au un rol deosebit, in zona Portile de Fier, deoarece ele
dau imagini estetice de mare valoare acestei zone, la fel ca si liliacul care
la inceputul lunii mai acopera toti versatii muntilor Mehdinti, dandu-i un
ascpect liliachiu.
       In
zona turistica Portile de Fier caracteristici sant padurile terofile, iubitoare
de caldura ca mojdreanul, artarul trilobat, alunul turcesc, pinul de Banat etc.
In vaile si depresiunile adapostite creste fagul balcanic, iar pe versantii cu
expunere sudica creste stejarul pufos, care aminteste de padurile din sudul
Europei. Interesant de semnalat aici este faputl ca teiul sta in floare 25 de
zile. Pe versantii umbriti ai muntilor se afla paduri de fag in amestec cu
carpen si fag de Caucaz.
       Padurile din imprejurimile Bailor Herculane, influenteaza
conditiile climatice, prin atenuarea vitezei vanturilor, filtrarea aerului de
impuritati, reducerea intensitatii luminii solare si atenuarea extremelor de
temperatura.
       Datorita varietatilor formelor de relief si conditiilor de mediu,
pe teritoriul Portile de Fier exinsta o fauna bogata, cele mai multe animale de
interes cinegetic.
       Astfel in regiuni inalte ale muntilor Cernei si muntii Godreanu nu
se intelnasc capra neagra,lupul si ursul, in locurile stancoase, jderul de
piatra, iar in padurile de foiase, lupul, mistretul, caprioara si
iepurele.
       Dintre speciile mediteraneene aflate aici mentionam broasca
testoasa, aflata frecvent in lungul Dunarii, pe valea Cernei, pe valea
Belareca, podisul Mehedinti, ea fiind declarata, alaturi de vipera cu corn din
valea Cernei si defileul Dunarii, monument al naturii.
       Din
lumea pasarilor, pe langa cele cunoscute deja ca si dumbraveanca, prigoria,
albinaretul, forfecuta si pitigoiul, amintim si unele specii mediteraneena ca:
pasarea banteana si de stanca, pietrarul banatean, lastunul alpin, randunica de
stanca, codobtura galbena si mierla de apa si de piatra. Rar se mai intalnesc
rapitoare precum soimul si corbul, in regiuni inalte.
       Prin
crearea lacului de acumulare de la Portile de Fier s-a modificat mult mediul
inconjuratuor, atragand o vegetatie palustra si o fauna ornitologica acvatica,
printre care egreta mare si egreta mica, gaste si rate salbatice, si mai rar
cufundatorul.
In defileul Dunarii si pe valea Cernei se intalnesc o
multime de fluturi mari si mai intens colorati decat in vestul
tarii.
       Padurile adapostesc o bogata fauna cinegetica alcatuita din 20 de
specii, cum ar fi: caprioara, cerbul, mistretul, vulpea, iepurele, jderul
etc.
Dintre pesti amintim: scobarul, clenul, obletul, stiuca,
crapul, somnul, moioaga, mreana, mihaltul si pastravul.
       Zona
Portile de Fier contine 20 de rezervatii naturale din care amintim:
       1.Rezervatia mixta Domogled care este
situata la est de Baile Herculane si cuprinde zona calcaroasa a muntelui
Domogled, insumand o suprafata de 5991 hectare. Este caracterizata printr-o
flora specifica, considerata una dintre cele mai bogate din Europa, cu multe
elemente mediteraneene si submaditeraneene, specii rare sau edimice cum sant:
stanjeneii, garofita, alunul turcesc, tisa, pinul de banat etc.
       Etajarea vegetatiei este dispusa in braie, incepand cu braul de la
poalele muntelui format din paduri de cer, gorun, garnita, tei si alun turcesc;
apoi braul padurii de fag, uramt de braul cu pin de banat.
       Aici
traiesc peste 1300 de specii de fluturi, din diferite zone geografice si alte
elemente faunistice ca scorpionul carpatin si vipera cu corn.
       2.Rezervatia naturala Cazanele Dunarii
include versantii muntiilor Ciucarul Mare si Ciucarul Mic, aici este dezvoltata
o flora specifica, prin varietatea speciilor si frumusetea lor soresc atractia,
acestui sector al Dunarii. Astfel putem intalni: clopotelul, laleaua galbena de
Czane, stanjenelul de stanca, liliacul salbatic, alunul turcesc, jucastrul
spaniol si fagul balcanic. Aceasta rezervatie este mixta si cuprinde o
suprafata de 115,80 hectare.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.