| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zodia Cancerului

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Zodia Cancerului
Alexandru Grişco
Clasa  9c
Zodia
Cancerului
Romanul este prin esenţă complex, de mare
întindere, creator de viaţă, această specie a genului epic se mulează cel
mai bine pe Sadoveanu, considerat de critica literară un „evocator
neîntrecut de oameni şi locuri, de oameni din popor şi de locuri bogate
[...] urmaş al rapsozilor din popor şi al cronicarului Neculce”. Opera sa
marchează un moment în literatura română, anul 1904 fiind considerat anul
Sadoveanu datorită unei remarcabile activităţi editoriale: „Povestiri”,
„Şoimii”, „Crâşma lui moş Precu” şi „Dureri
înăbuşite”.
De la prima încercare de roman din 1705 a
lui Dimitrie Cantemir „Istoria Hieroglifică” şi primul roman adevărat al
literaturii române: „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Eilimon, în epoca
paşaptistă romanul este slab reprezentat – din cauza lirismului excesiv,
cultivarea misterelor, personaje schematice, etc. – pentru a se revigora prin Duiliu
Zamfirescu cu „Ciclul Comănescenelor” şi Slavici cu „Mara”, la
Sadoveanu, ultimul mare scriitor-model prentru romanul modern al epocii
interbelice, promovat de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Hortensia
Papadat-Bengescu, romanul evoluează prin Mircea Eliade, Anton Holban până la
Marin Preda, Eugen Barbu, Vasile Breban şi Augustin Buzura.
Mihail Sadoveanu şi-a conturat viziunea
estetică unitară, în centrul căreia a aşezat un motiv recurent: raportul
im-storie. Dintre operele cu caracter istoric amintim: „Neamul
Şoimăreştilor”, „Zodia Cancerului”, „Fraţii Jderi”, „Nicoară
Potcoavă”. În toate acestea a înfăţişat trecutul poporului român, cu
bătălii crâncene, cu eforturi uriaşe de supravieţuire, cu revolte
împotriva clasei boiereşti şi a unor domnitori egali prin lăcomie, cu
exoduri dureroase şi repatrieri târzii ori neîmplinite cu instincte
războinice, armonizate totuşi cu cele erotice.
Romanul istoric reprezintă pentru Sadoveanu
o reîntoarcere spre origini, spre sacru, reflex al lumii arhaice, cu o
dimesiune mitică exploatând faţetele arhetipale ale tradiţiei: „Istoria a
fost primul meu obiect de predilecţie” (Sadoveanu). Eroul sadovenian este
„omul întru istorie”- în sensul lui Noica – este omul ce îşi asumă
dimensiunea mitică a istoriei ca şă un destin moral: „Pentru călăuzirea
inimilor nu-i altă putere mai mare decât mitul şi datina”. Marele prozator
trădează preocuparea pentru om ca existenţă colectivă, pentru „omul cel
vechi al pamântului” şi „bunătatea-i înţeleaptă”: „Pretutindeni
şi totdeauna am avut prilejul de bucurie să mă regăsesc pe mine în acest
suflet colectiv de bunătate, prietenie şi dragoste de altceva mai presus
decât ţărâna din care suntem alcătuiţi. Bucuria şi mângâierea acestui
popor au fost un cântec şi o legendă în curgerea atâtor veacuri triste.
Bucuria mea a fost să le găsesc”.
Romanul dezbate
noţiunea de istorie şi relevă nepotrivirea dramatică dintre legităţile
evenimentelor şi aspiraţiile umane, ce rămân adesea neămplinite, ori este
denaturat sensul lor nobil. Dilema eroior centrali se datorează conflictului
acut între datoria socială şi ăasiunea individuală, sunt personaje cu
soartă imprevizibilă, tensionată, tragică, dar modele exemplare ale
naţiunii din care fac parte (exponenţi ai unor crezuri raţionale), faptele
lor de excepţie rămânând în memoria colectivă pentru
eternitate.
Nicolae Iorga
afirma: „Nu se poate lucru mai greu decât un adevărat roman istoric.
Trebuie să ştii perfect epoca pe care ţi-ai ales-o, să trăieşti în ea,
să ai o neînchipuită putere de închipuire, un simţ fin al evlaviei ce se
datorează strămoşilor şi al respectului care se cuvine adevărului, să
capeţi graiul simplu şi cuminte al graiurilor patriarhale”
Zodia Cancerului are la bază o serioasă
documentaţie, reflectând epoca lui Duca-Voda, epoca sec. al XVII, o epoca
copleşită de intrigi politice, de laţiuni, războaie şi jafuri. Rema
romanului se formulează între tradiţional şi modern. Modul de a trata
temele este în primul rând unul tradiţional, prin evenimentele romantice
prezente în text, prin atitudinea naratorului omnişcient, prin desfăşurarea
cronologică a evenimentelor. Totuşi sunt prezente şi unele semne de
modernitate (în special în capitolul dedicat structurii narative). Structuri
narative şi reaşizăre artistică pe tema istorică. Cititorul este informat
asupra epocii şi asupra caracteristicii saşe definitorii: indigenţa
provocată atât de calamităţi cât şi de birurile Vodei care au organizat
hoţia domnească. Cercul zodiacal se împarte în două: anabaza (universalizare) care are loc la
extremitatea superioară Capricornul si latabaza (esenţializare) care la
extremitatea inferioară are Cancerul. În limba latină cancer înseamnă rac.
Zodia Racului, cel care merge înapoi ca într-o încercare de identificare cu
centrul obscur al lumii defineşte catabaza, urmare firească a anabazei,
adică domnia lui Antonie Vodă, tatăl lui Alecu Ruset. Semnificaţia este una
optimistă: după catabază urmează în mod necesar anabaza. Romanul este
structurat în 33 de capitole având fiecare un titlu, uneori rezumativ după
moda creaţiei epice medievale, alteori enunţiativ.
Conflictul este triplu după numărul  planurilor narative:
între
domnitorul obsedat de menţinerea tronului şi boieri
lupta
omanilor simpli cu sărăcia jefuiri prezentate din punct de vedere al
călătorului străin
Un plan
distinct al desfăşurării acţiunii romanului îl constituie cel erotic
– povestirea de iubire
neîmplinită dintre Catrina Duca şi Alecu Ruset, conflict erotic proiectat pe
fundalul epocii.
Conflictul erotic aduce în atenţie
personalitatea bine conturată a lui Alecu Ruset, fiul fostului domnitor al
Moldovei, mazilit din pricina intrigelor Ducăi-Vodă. Incapabil să-şi asume
rolul de prim rang şi responsabilitatea domniei, Alecu este o persoană
instruită, cultivând prietenia cu abatele Paul de Marenne şi dragostea
pentru Catrina. Catrina Duca – o personalitate feminină bine conturată; reprezintă prototipul
femeii conştiente că trăieşte o adevărată dragoste.
Pentru zugrăvirea imaginii Moldovei,
Sadoveanu foloseşte motivul călătorului străin cu care cititorul european
era familiarizat incă de la Montesque din „Scrisorile Persane”.
Intelectualul venit din afară priveşte şi analizează fără prejudecăţi,
o ţară cu totul necunoscută ce nu conteneşte să-l uimeasc prin amestecul
de primitivism şi rafinament în comportarea oamenilor. Paul de Marenne
încearcă să-i înţeleagă pe oamenii pământului, de la boierul stilat
până la ţăranul de-a dreptul sălbatic. El este impresionat de la început
de franceza fluentă a lui Ruset, de spiritul lui fin şi de cultura formată
la universităţile poloneze, ceea ce-l face să afirme: „Dumneata eşti mai
mult al nostru, decât al orientului”. În schimb primitivul ascuns în
păduri îi pare venit din preistorie: „O fiinţă în zdrenţe răsări
ameninţător înarmată cu un par rupt din lăstarii de aproape. Privirea
spăriată printre pletele pe care i le zbătea vântul din-naintea ochilor
încâlcindu-i-le cu barba zbârlită”. Descrierea naturii şi târgurilor
constituie la nivelul discursului un fenomen complet pentru cunoaşterea
căruia sunt necesare unele delimitpri teoretice. La nivelul romanului
identificăm 2 funcţii diegetice ale descrierii:
decorativă
simbolică
Ospăţul poate fi considerat elementul de
legătură dintre Moldova îngheţatăîn structuri arhetipale pe care o vede
Paul de Marenne şi Moldova bogată de la curtea domnească. Abatele participă
la mese bogate, atent organizate cu o tainică şi organizată ştiinţă în
ambele locuri. În istoria noastră îndestularea trupului are o valoare
aproape ritualnică. Ea se asociază tuturor evenimentelor importante din
viaţa omului şi a ţării. Ca să se simtă bine, oamenii au nevoie de
mâncare şi mai ales de băutură, „atunci se dezleagă limba şi inima
omului, ce e ascuns iese la iveală, se creează o entitate colectivă prin
soluţiune care profetizează, pilduieşte, prinde intersemnele şi mesajele
lumii de dincolo. Ospăţul ritual este o reprezentare sensibilă a ospăţului
arhetip al zeilor care distilează euharistica şi pentru nemuritori şi pentru
muritori.” (Vasile Lovinescu)
Sfârşitul ospăţului e sinonim cu intrarea
în transă după un somn scurt urmează revenirea, în care, un rol important
îl are borşul de potloace, adevărată licoare magică. Însă reţeta
ezoterică nu-i poate fi împărtăşită decât parţial pentru că la
prepararea borşului femeile ceartă pe cineva mai tânăr din casă, apoi spun
o formulă pe care Alecu Ruset n-o cunoaşte. Rolul lui e acela a călăuzei,
care conduce în infern, haos, dar îl şi aduce înapoi. Recunoştinţa
călătorului vizează mai ales această revenire.
Alecu Ruset se deosebeşte de eroii
sadovenieni, justiţionari incapabili şi conducători devotaţi intereselor
colectivităţii prin incapacitatea de a-şi asuma rangul princiar. Beizade
recunoaşte superioritatea morală a tatălui, nereuşind însă să urmeze
modelul etic părintesc şi cufundându-se în experienţele individuale
–„îl laudă faptele
lui şi amintirea care a rămas după el. Eu, domnule de Marenne, n-aş putea
spune că am umblat în viaţa mea pe calea adevărului, am greşit
mult”.
Instruit şi rafinat, Ruset cultivă totuşi
valorile umane, legând o strânsă prietenie cu abatele de Marenne
– „mă supun prieteniei
şi înţelepciunii”. Aflându-se într-o continuă căutare a propriei
existenţe, eşuând în a deveni omul de stat impus de rangul său, Ruset se
refugiază într-o existenţă banală, în prietenia sinceră cu...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.