| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zeitati din mitologia romana si greaca

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
ZEITATI DIN MITOLOGIA ROMANA
PSYCHE – Fata deosebit de frumoasa, din
mitologia greaca, pe care parintii implinind un oracol perfid care emana din
gelozia Aphroditei, o abandoneaza intr-un pisc montan, spre a fi luata de sotie
de un monstru; dar Psyche e ridicata de vant, transportata intr-un palat secret
si iubita noptile de un necunoscut invizibil, presupus a fi monstrul harazit,
ea calca o data juramantul discretiei si la un opait aprins il vede pe zeul
dragostei, Eros, care tot atunci o si paraseste, iar Psyche peregrinand in
cautarea lui nimereste la palatal Aphroditei, care o chinuie cu incercari si
munci insuportabile pana cand Eros induplecat, o ia in cer si ii obtine de la
Zeus , imortalitatea. Acest mit este de fapt un basm.
     VULCANUS – Este zeul focului teluric in mitologia
romana preluat de la etrusci dupa Valcha sau Sethlan.
Este fiu al cuplului Jupiter – Iuno (desi Cicero afirma ca ar fi fost
“fiul Nilului”). Este mai tarziu zeu al focului purificator ca si al
mestesugarilor (ca zeu metalurgic specializat in topirea si prelucrarea
metalelor), al incendiilor si al cutremurelor, dar deopotriva ocrotitorul
vetrelor familiei si patron al fierarilor. Zeul indeplineste doua functii
esentiale Flammi Potems (Stapanul focului) si Deuciler (Netezitorul metalelor).
Latinescul mulgere = a inmuia, a netezi intrucat focul face maleabil orice
metal. Asemeni pe acest temei in onoarea lui Vulcanus, armele luate ca trofee
de razboi erau stranse gramezi si arse. Zeu indigen chiar daca sincretizat mai
tarziu cu Hephaistos pana la topirea decantabila a detaliilor stravechi isi
pastra si preotul special (Flammen Vulcanalis) si sarbatorile specifice
(Vulcanolia – 23 august)
cand gospodariile isi atarnau la soare toate rufele lor, nici cand zeului i se
sacrificau pe flacara altarului pesti proaspeti pescuiti in Tibru si cand se
organizau jocuri populare vesele.
   VENUS – (latinescul Venus – frumusete, gratie, farmec). Zeita
frumusetii in mitologia romana se pare autohtona (italica) ocrotitoare in epoca
in epoca arhaica a vegetatiei si a fertilitatii; dar poate ca si mai vechi in
Italia era intelesul de personificare divina a nurilor femeiesti cum s-ar
deduce din unele cuvinte: Venustas = frumusete feminine, nuri; venuste = placut
, frumos. Notiunea de frumusete imposibil sa mai se fi confundat cu ideea de
feminitate in cultul initial al acestei zeite.
       
Oricum cultul – inca
autonom – includea atribute
cu dubla functie (gospodaresti si estetice), de ocrotitoare a gradinilor si
livezilor si de patroana a abundentei florale in vegetatia naturii. In Roma
chiar apare destul de tarziu. Intreagul mit pus in circulatie cuvenita in epoca
clasica de metografiile poetice latine nu mai este decat o copie fidela dupa
mitul grec al zeitei frumusetii Aphrodita.
       
Acum Venus are epitetele: Verdicordia (cea care suceste mintile) si Cloocina
(purificatoarea), latinescul clooca = canal de scurgere. Ii sunt consacrate
dintre plante mirtul, iar dintre pasari lebedele.  In plus este socotita
mama eroului Aeneas.
               
           
ZEITATI DIN MITOLOGIA GREACA
       
APOLLO – una dintre cele
mai mari divinitati ale mitologiei grecesti. Era fiul lui Zeus si al lui Leto.
Pentru ca, Hera, din gelozie, ii refuzase Letoniei un loc unde sa poata naste,
Poseidon a scos la iveala, din valurile marii, insula Delos (v. si Asteria). Acolo, dupa noua zile si noua
nopti de chin, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo si pe Artemis.
Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere, Apollo, al
carui arc si sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a ucis sarpele
Python, odinioara pus de Hera s-o urmareasca pe Leto si care, ulterior devenise
spaima intregului tinut. Dupa aceea Apollo a infiintat acolo propriul sau
oracol, instaurand si Jocurile Pitice. Apollo a iubit numeroase nimfe si muritoare, printre care pe
Daphne, Cyrene,, Marpessa, Cassandra, si uneori chiar tineri ca Hyancinthus si
Cyparissus. Zeul era infatisat ca un tanar frumos si inalt, cu o statura zvelta
si impunatoare. Atributele lui erau multiple: initial, Apollo era considerat o
divinitate temuta, razbunatoare care, justificat sau nu, raspandea molimi sau
pedepsea cu sageti aducatoare de moarte pe oricine-i statea impotriva. Era
socotit zeu vindecator, priceput in arta lecuirii, ca si tatal lui Asclepius.
Avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre
acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Mai tarziu, el a devenit zeul
muzicii, al poeziei si al artelor frumoase. Apollo era zeul invocat in
calatorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orasele si noile
constructii. In sfarsit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici
epitetul de Phoebus) era
identificat adesea cu insusi Soarele. Era serbat in numeroase centre ale lumii
grecesti: la Delphi, Delos, Claros, Patara, etc. Avand, asa cum am aratat, un
rol preponderent in mitologia greaca.  In cinstea lui s-au instituit la
Roma Ludi Apollinares, si tot
acolo, pe vremea imparatului Augustus, i se aduceau onoruri
deosebite.
         ARTEMIS
– in mitologia greaca,
zeita vanatorii, asimilata de timpuriu de catre romani cu Diana, o veche divinitate de origine
italica, era fiica lui Zeus si a Letoniei. La inceput a avut aceleasi atribute
cu fratele ei: era o divinitate razbunatoare, care semana molimi si moarte
printre muritori. Cand Apollo ajunge sa fie identificat cu Helios (Soarele), Artemis e identificata si ea cu
Selene (Luna). In calitatea
sa de zeita a vanatorii era infatisata ca o fecioara salbatica, singuratica si
care cutreiera padurile insotita de o haita de caini, daruiti de Pan, ucigand
animalele cu arcul si cu sagetile ei faurite de Hephaestus. Insensibila la
dragoste, ii pedepsea pe toti cei care incercau sa se apropie de ea sau, daca
la randu-i încerca sa se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece si
stranie.
          DIONYSOS
– in mitologia greaca, zeul
vinului si al vitei de vie, denumit la romani si Bacchus. Dionysos era una
dintre cele mai importante divinitati cunoscute in vechime si al carei cult era
raspandit in intreaga lume. El era fiul lui Zeus si al muritoarei Semele, fiica
regelui Cadmus si a Harmoniei. Se spune ca, indemnata de Hera, Semele l-a rugat
pe Zeus sa i se arate in toata forta si splendoarea sa zeiasca. Zeus ii
indeplineste ruga: el i se infatiseaza ca un nor de foc. Neputand insa suporta
stralucirea acestei privelisti, Semele cade fulgerata si naste, inainte de
vreme. Zeus ia copilul si-l adaposteste in propia lui coapsa de unde, la
termenul stabilit, se naste viu si nevatamat Dionysos (de aceea se spunea ca,
Dionysos era zeul care “s-a nascut de doua ori”). Ca sa- si puna la adapost
copilul de gelozia Herei, Zeus il incredinteaza regelui Athamas si sotiei
acestuia, Ino, ca sa-l creasca. In casa lor, Dionysos traieste travestit in
haine femeiesti pentru a nu fi recunoscut. Hera ii da totusi de urma si, drept
razbunare le ia mintile lui Ino si Athamas. Atunci Zeus il trimite pe Dionysos
departe la Nysa, si-l da in grija nimfelor de acolo sa-l creasca. Cand s-a
facut mare Dionysos a inceput sa cutreiere intreaga lume: Aegyptus, Syria,
Phrygia, Thraciasi, in sfarsit, India. Dionysos a coborat in infern ca sa caute
umbra mamei lui si sa-i redea viata. Hades s-a invoit sa i-o dea si Dinonysos a
dus-o pe Semele cu sine in Olympus. Cultul lui Dionysos era raspandit in
intreaga lume veche. La serbarile date in cinstea lui (dionysia sau
bacchanalia) participa toata lumea dar, mai ales,
femeile. Atunci zeul era sarbatorit in cantece si dansuri, adesea cu caracter
orgiastic. Dionysos era inchipuit insotit de un cortegiu alcatuit din
bacchante, sileni, satiri, etc.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.