| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zeitati

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Ianus, una dintre cele mai vechi
divinităţi din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a
domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu
protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie
a sabinilor: în timp ce duşmanii se pregăteau să treacă peste zidurile
Capitoliului, Ianus a făcut să ţâşnească în faţa lor un şuvoi
fierbinte, care i-a silit să se retragă. În amintirea acestui fapt persista
la Roma obiceiul de a lăsa în timp de război porţile templului lui Ianus
deschise, pentru a-i da posibilitate zeului să vină în ajutorul romanilor.
În timp de pace ele se închideau. Ianus era înfăţişat cu două feţe
opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi.
Iupiter, la romani, stăpânul
zeilor şi al oamenilor, asimilat cu
Zeus,din mitologia greacă. Era considerat drept
divinitate supremă, dătătoare de viaţa şi de lumină, care cârmuia cerul
şi pământul, stăpânea tunetul şi trăsnetul, dezlănţuia ploile şi
furtunile etc. Legate de aceste atribute, Iupiter
purta o serie de epitete, ca: Fulgurator, Fulminator, Tonans etc. Templul său se afla la Roma, pe
Capitoliu şi, de aici, el a mai căpătat un epitet - Capitolinus. Dar denumirea cea mai
cunoscută care îl desemna era Optimus
Maximus ("cel mai bun şi cel mai mare"). Ca
ocrotitor al romanilor şi al Romei în special, Iupiter era cinstit cu
precădere de consulii care intrau în funcţie, de generalii care se
întorceau victorioşi, de învingătorii în întrecerile sportive, de cei
care împărţeau dreptatea etc. El era venerat şi avea câte un templu în
toate oraşele Italiei şi ale provinciilor.
Saturnus, veche divinitate de origine italică, care patrona muncile
agricole şi roadele pământului. Saturnus a fost identificat de timpuriu cu
titanul Cronos,din mitologia greacă.
Mercurius, fiul lui
Iupiter şi al
unei pleiadei, s-a născut într-o peşteră pe
muntele Cyllene, din Arcadia. Încă de timpuriu, Mercurius şi-a vădit aptitudinile şi
talentele. Abia născut, copilul a ieşit din scutece şi a fugit până în
Thessalia, de unde a furat cirezile pe care le păştea acolo fratele
său,Apollo. Nimeni nu l-a
văzut în afară de un cioban, pe nume
Battus. După ce a ascuns animalele, Mercurius s-a întors înapoi în peştera
în care s-a născut. Acolo, la intrare, a găsit o broască ţestoasă şi, cu
ingeniozitatea-i caracteristică, a întocmit din carapacea ei o liră. Între
timp Apollo a luat urma hoţului şi, ajuns la peştera cu pricina, l-a silit
pe Mercurius să-i înapoieze
vitele. Auzind însă sunetul minunat al lirei, zeul s-a învoit să i le
lase în schimbul noului instrument. Mai târziu, tot
de la Apollo a primit Mercurius şi faimosul caduceu,
care a devenit - alături de pălăria cu boruri largi şi de sandalele de aur
înaripate - unul dintre atributele zeului. Mândru de isteţimea fiului său,
Iupiter l-a făcut pe
Mercurius mesagerul zeilor.
În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El
participă, de pildă, la gigantomahie, le însoţeşte pe cele trei zeiţe
olimpiene pe muntele Ida, conducându-le în faţa judecăţii lui Paris, îl ajută pe Odysseus să învingă vrăjile Circei, mijloceşte târgul dintre Hercules
şi Omphale, la porunca lui Iupiter îl însoţeşte
prin lume pe micul Bacchus urmărit de mânia luiIuno etc. Mercurius
era zeul comerţului şi al călătorilor - şi,
pentru acest atribut, i se ridicau statui la toate răspântiile - dar şi al
hoţilor şi al borfaşilor. El era protectorul păstorilor şi călăuza
umbrelor celor morţi către meleagurile Infernului. În general, era
considerat drept patronul muzicii, al oricărei invenţii, al meşteşugurilor
etc. În mitologia greceasca zeul mesager purta numele
de Hermes. La romani mama lui Mercurius era veche divinitate de origine obscură. Simboliza, se pare, Primăvara. Mai târziu
a fost identificată cu Maia din mitologia greacă.
Apollo, una dintre cele mai mari
divinităţi ale mitologiei romane. Era fiul lui
Iupiter şi al lui. Pentru că Iuno, din gelozie, îi refuzase Latonei
un loc unde să poată naşte, Neptun a scos la iveală, din malurile mării, insula Delos. Latonia a adus pe lume doi gemeni: pe
Apollo şi pe Selene.
Crescând miraculos de repede, la numai câteva zile după naştere Apollo, al
cărui arc şi ale cărui săgeţi deveniseră temute, a plecat la Delphi, unde
a ucis şarpele Python, odinioară pus de Iuno să o urmărească pe Latonia şi care ulterior devenise spaima întregului ţinut. După aceea
Apollo a înfiinţat acolo propriul său oracol, instaurând totodată şi
Jocurile Pitice. Un alt
episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Asclepius, iniţiat de centaurul Chiron în tainele medicinei, nu s-a mai mulţumit să vindece, ci a
început să-i învie pe cei morţi. Acest fapt a atras asupra sa mânia
lui Iupiter, care l-a omorât
cu trăsnetul său. Îndurerat de pierderea lui şi neputând să se răzbune
pe Iupiter, Apollo i-a
pedepsit pentru moartea fiului său pe ciclopi, ucigându-i la rândul său, cu
săgeţile lui. Singura vină a acestora era faptul că făuriseră trăsnetul
lui Iupiter. Drept pedeapsă
pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Iupiter să slujească timp de un an, ca
sclav, pe un muritor. El şi-a ispăşit pedeapsa păzind turmele lui Admetus. Apollo a iubit numeroase nimfe şi muritoare, printre care pe Daphne, Cyrene, Marpessa, Cassandra, şi uneori chiar tineri ca Hyacinthus şi Cyparisus. Zeul era înfăţişat ca un
tânăr frumos şi înalt, cu o statură zveltă şi
impunătoare. Atributele lui erau multiple: iniţial, Apollo era considerat ca
o divinitate temută, răzbunătoare care, justificat sau nu, răspândea
molimi sau pedepsea cu săgeţia aducătoare de moarte pe oricine îi stătea
împotrivă. Era socotit totodată zeu vindecător, priceput în arta lecurii,
şi tatăl lui Asclepius. Avea darul profeţiei, de care erau legate
numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi.
Se spunea că, îndrăgostit fiind de Cassandra, fiica
lui Priamus, Apollo ar fi iniţiat-o şi pe ea în această taină. Mai
târziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei şi al artelor frumoase. Era
înfăţişat, în această calitate, înconjurat
de muze, pe muntele Parnassus. Apollo era zeul invocat în călătorii, de
cei care navigau pe mare, care proteja oraşele şinoile construcţii. Se
spunea că împreună cu Alcathous ar fi ajutat la reconstruirea cetăţii Megara, care fusese
distrusă. În sfârşit, Apollo era considerat ca
zeu al luminii (de aici şi epitetul de Phoebus) şi era identificat adesea cu însuşi
Soarele. Era serbat în numeroase centre ale lumii greceşti: la Delphi, Delos,
Claros, Patara etc. În cinstea lui s-au instituit la
Roma Ludi Apollonares, şi
tot acolo, pe vremea împăratului Augustus, i se aduceau onoruri
deosebite.
Marte, fiul lui Iupiter şi al Iunonei şi una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei
(alături de Iupiter şi Quirinus). Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui
Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul
războiului şi al agriculturii. A fost identificat de
timpuriu cu Ares, din mitologia greacă.
Quirinus  În mitologia romană, veche divinitate războinică, de origine
sabină, identificată uneori cu zeul Marte, alteori cu Ianus. Denumire purtată de Romulus după moarte, când a fost trecut în rândul zeilor.
Vulcanus, veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hephaestus din mitologia greacăVulcanus, fiul lui
Iupiter şi al Iunonei, era
considerat drept zeul focului. Vulcanus era şchiop.
Infirmitatea lui se datora fie faptului că fusese aruncat de Iupiter din înaltul cerului, fiindcă în
cursul unei dispute dintre
părintele zeilor si Iuno el
luase apărarea mamei sale, fie faptului că se născuse infirm şi,
ruşinată, Iuno îl aruncase
în mare, de unde a fost luat şi crescut de Tethys. Timp de nouă ani Vulcanus a trăit într-o grotă din
fundul mării, după care a fost readus în Olimp. Reşedinţa sa de predilecţie a
rămas însă muntele Aetna din Sicilia. Acolo, în atelierele fierăriei lui
divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul şi celelalte metale. Din
mâinile dibace ale zeului făurar ies tot felul de obiecte minunate: un tron
de aur dăruit Iunonei, armele lui Achilles, lucrate la rugămintea lui Thetis, trăsnetele lui Iupiter, faimosul colier
al Harmoniei etc. Vulcanus a fost cel care a ajutat la
naşterea Minervei înlesnind
ca zeiţa să iasă din capul divinului ei tată, şi tot el a modelat, din
ţărână, trupul Pandorei. Vulcanus a fost cel care l-a ţintuit
şi pe Prometheus de muntele Caucasus. Deşi înzestrat cu
un fizic urât, Vulcanus era
considerat când soţul uneia dintre graţii, când - de cele mai multe ori -
drept soţul  lui Venus care, ce e drept, îi
era. Lui Vulcanus îi sunt atribuiţi mulţi
copii.
Neptunus, la romani, zeul Mării, identificat cu Poseidon din mitologia greacă.Neptunus, zeul mării, fiul lui
Saturnus şi al Rheei. Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Neptunus,a fost înghiţit de către
tatăl său şi apoi dat afară. Mai târziu a luptat alături de olimpieni
împotriva titanilor. Când, în urma victoriei, s-a făcut
împărţirea Universului, lui Iupiter i-a revenit
Cerul, lui Orcus lumea subpământeană, iar lui
Neptunus Împărăţia
apelor. El sălăşluia în fundul mării împreună cu soţia sa, Amphitrite, alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin şi
purtat de un car tras de cai înaripaţi, spinteca valurile. Neptunus stârnea furtunile sau făcea ca
apele mării să devină liniştite, el scotea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.