| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zaharul

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
    
     Aproape 85 milioane de tone anual
de zahãr cristalizat se produc in prezent pe glob. Aceasta cantitate ,
raportatã la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , aratã cã
pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceastã cantitate nu ar
fi asa de micã , numai cã in unele tãri consumul de zahãr pe cap de
locuitor trece de 60 kg pe an  , in timp ce in altele consumul este
aproape neglijabil. Iar dacã facem comparatie intre consumul de zahãr al
orãsanului si consumul de zahãr al populatiei rurale, constatãm cã in multe
zone pe glob sunt populatii care arareori ajung sã guste din dulceata
zahãrului. Dar omul nu poate trãi farã zahãr indiferent cã acesta este
zaharozã, adicã zahãrul obisnuit, sau alt zahãr mai simplu cum ar fi
glucoza sau fructoza. Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut
cu timpul si necesitatea extragerii din plante a zahãrului cristalizat devenea
tot mai necesarã. Prima plantã care a furnizat omului materia primã pentru
zahãrul cristalizat a fost trestia de zahãr, din care, cu mai bine de 1800 de
ani in urmã, s-a putut obtine de cãtre populatii de pe teritoriul Indiei o
substantã dulce, pe jumãtate întãritã, de culoare brunã . Si astfel apare
in scurt timp zahãrul  cristalizat. Apoi trestia de zahãr , care se
cultiva acolo de veacuri a fost adusã de arabi in Egipt , Siria , Sicilia ,
insulele Canare , Azore si alte regiuni . In America trestia de zahãr a ajuns
o datã cu cea de-a doua cãlãtorie a lui Columb pe insula „ La Espagnola „ ( azi insula Haiti ) , de
unde a trecut in America Centralã si America de Sud . Extragerea zahãrului
cristalizat s-a perfectionat foarte repede si trestia de zahar a devenit una
din cele mai rentabile culturi tehnice . Pe intinsele plantatii de trestie de
zahãr , ca si pe intinsele plantatii de bumbac , milioane de sclavi isi
pierdeau viata in cea mai neagrã mizerie , pentru monopolistii plantatiilor si
ai fabricilor de zahãr . Dar plantatiile de trestie de zahãr din insula Haiti
, care pânã in anul 1791 detinea intâietate in comertul international al
zahãrului , au fost pustiite de rãscoalele sclaviilor care nu au mai putut
indura foametea si mizeria . Cu timpul , trestia de zahãr s-a extins în
cultura in Brazilia si alte tãri din America de Sud si Centrala , in Australia
, in Asia ( China , Filipine , Indonezia ) si in mai multe tãri africane .
Aceastã plantã este perenã , o plantatie putând fi exploatatã 5
– 7  ani
.
           In
Cuba trestia de zahãr a gãsit conditii foarte bune de vegetatie si astãzi ,
ca si cu 150 de ani in urmã , aceastã tarã se situa in anul 1980 pe locurile
fruntase in lume in productia de zahãr din trestie . In anul 1970 productia de
zahãr a acestei tãri a fost de 7,5 milioane de tone , iar anul 1974 de 6
milioane tone , in acel an fiind întrecutã numai de Brazilia , care a produs
aproape 8 milioane tone . In Cuba , 252 fabrici extrag zahãrul din trestie .
Productia anuala de zahãr pe cap de locuitor a Cubei este de 660 kg ( anul
1980 ) .
          
Trestia de zahãr constituia cea mai importantã bogãtie a Cubei ( 1980 ) ,
principalã sursã pentru dezvoltarea economicã a tãrii . „ Azucar para
crecer „ ( Zahãr pentru dezvoltare ) stã scris pe pancarte instalate de-a
lungul soselelor , la intrarea in fabrici . Actualmente Cuba este cea de-a
patra fortã mondialã in producerea de zahãr din trestie de zahãr alãturi
de Brazilia , India , Mexic . Trestia de zahãr face parte din familia
Gramineelor , se cheamã stiintific Saccharum officinarum , creste inaltã de 2
– 4 m si contine in
mãduva tulpinii in jur de 14 % zahãr . Ocupã  pe glob circa 11,3
milioane hectare .
           
Trestia de zahãr este o plantã a regiunilor calde , tropicale si subtropicale
, unde nu existã iarnã , iar temperatura medie anualã nu scade sub 16 ° (
Tãri favorizate : Mexic , Cuba  India , Brazilia ) . Pentru recolte mai
este necesarã o cantitate mare de precipitatii . Pe teritoriul Cubei plouã
anual însumat circa 750 –
1900 l pe metru pãtrat .
           
La fel ca si trestia de zahãr , sfecla a fost luatã în culturã datoritã
gustului dulce al frunzelor , petiolilor si rãdãciniilor si acest lucru s-a
intamplat cu 3500 – 4000
de ani în urmã .
Zahãrul din sfeclã a fost scos în evidentã
cu mult timp înaintea erei noastre, sucul dulce al sfeclei rosii fiind
recomandat în medicinã in locul mierei de albine. Odatã dezvoltatã cultura
sfeclei de zahãr si industria zahãrului din sfeclã, a inceput si concurenta
intre cele douã plante. In tabelul urmãtor se aratã câteva cifre in acest
sens:
Anul
1840
1901
1913
1924
1939
1945
1953
1959
Zahãr  din
trestie  pe glob %
95,65
32,4
54,0
66,0
63,0
72,7
66,8
59
Zahãr  din
sfeclã  pe glob %
4,35
67,6
46,0
34,0
37,0
27,3
33,2
41,0
Si in prezent productia de zahãr a lumii se
realizeazã in proportie de 59 % din trestie si 41 % din sfeclã . In productia
mondialã de zahãr , locul întâi ii va reveni intotdeauna trestiei de zahãr
, care fatã de sfecla de zahãr prezintã o serie de avantaje si care are
largi posibilitãti de extindere in cultura in zonele calde ale globului .
Avantajele culturii de sfeclã de zahãr sunt atât de mari incât un olandez
mentiona ca in Olanda nu se concepe posibilitatea restabilizãrii unei
exploatãri agricole fãrã cultura sfeclei de zahãr , al cãrei randament
mediu este cel mai ridicat din lume si care nu poate fi inlocuitã mai
avantajos cu alte plante . Sfecla de zahãr este singura plantã care
furnizeazã materia primã pentru producerea zahãrului in climatul continental
; trestia de zahãr este singura plantã cre furnizeazã materia primã pentru
producerea zahãrului in climatul tropical .
           Pe
glob sfecla de zahãr (  Beta vulgaris
saccharifera ) se seamãnã pe circa 8,5 milioane
hectare , din care in Rusia , se cultivã circa 3,5 milioane hectare , iar in
restul Europei 3 milioane hectare . Fatã de media anilor 1948 – 1953 , suprafata cultivatã cu
sfeclã de zahãr a Rusiei ( si CSI ) se ridicã la aproape 12 milioane tone
.
          
Principalele tãri cultivatoare de sfeclã de zahãr din Europa sunt : Polonia
( 409.000 ha )
Franta ( 409.000 ha ) , Germania ( 423.000 ha
) , Italia ( 281.000 ha )  , Marea
Britanie          187.000 ha
,  Cehia + Slovacia ( 180.000 ha ) , Spania ( 146.000 ha ) , Ungaria (
121.000 ha ) , Iugoslavia ( 80.000 ha ) , Bulgaria ( 66.000 ha ) , Belgia (
65.000 ha ) , România ( 240.000 ha ) . In raport cu suprafata arabilã ,
suprafete mari cu sfeclã de zahãr se mai cultivã in Danemarca , Olanda si
Suedia . In America de Nord sfecla de zahãr se seamãnã pa circa 600 mii
hectare . Un hectar cultivat cu sfeclã de zahãr poate sã producã peste 50
tone de rãdãcini . Productiile medii la hectar , care se obtin pe suprafete
mari , sunt insã mai mici de 50 de tone . Astfel in Belgia se produce circa 50
t , in Franta 44 t , in Germania 55 t , in Italia 37 t , in S.U.A. 40 t , in
Olanda 48 t  etc . Dacã ne gândim cã din 100 kg de rãdãcini se obtin
circa 14 kg de zahãr cristalizat, deducem din productia de rãdãcini de
sfeclã de pe un hectar se obtin 7000 – 8100 kg zahãr . Sunt multe situatii când sfecla de zahãr a
produs un vagon de zahãr cristalizat la hectar .
           
In România primele incercãri pentru cultivarea sfeclei de zahãr s-au fãcut
in anul 1863 , de cãtre cunoscutul agronom si economist P.S. Aurelian ( 1833
– 1909 ), la Scoala
superioarã de agriculturã de la Herãstrãu . In anul 1938 , de pildã , an
de vârf pentru economia româneascã din acel timp , suprafatã semãnatã cu
sfecla de zahãr se ridicã la numai 32,6 mii hectare . De pe aceastã
suprafatã se recolta mult prea putinã sfeclã de zahãr pentru a satisface
consumul intern si pentru a exporta . In plus , nevoia de seminte se asigura
numai prin import , iar cultivatorii erau opriti sã ingrase culturile de
sfeclã pe motiv cã s-ar fi inrãutãtit calitatea de fabricatie .
           
Modificãri radicale in cultura sfeclei de zahãr in România s-au produs dupã
anul 1958 , când s-a hotãrât ca întegul necesar de zahãr al populatiei
tãrii sã se producã din culturi proprii ( o mãsurã radicalã )  . In
anul 1965 suprafata semãnatã cu sfeclã de zahãr a crescut la 190 mii
hectare , apoi la 234,4 mii hectare in anul 1977 . Iar productia medie la
hectar a crescut de la 14 t in anul 1938 la 28 de tone in anul 1972 si la 29,4
in anul 1976 . In prezent functioneazã in tarã circa 15 fabrici de zahãr ,
fatã de câteva existente dupa anul 1950 .
           
Dupã cum se stie , zahãrul constituie unul din alimentele de bazã ale omului
. Valoarea lui alimentarã este datã de cantitatea mare de energie pe care o
produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileazã . In
timp ce 1 kg de pâine neagrã asigurã organismului 2200 de calorii , iar 1 kg
de carne de vacã 1500 de calorii , un kilogram de zahãr asigurã circa 4000
calorii . In organism zahãrul se asimileazã in numai 15 minute de la
consumare , in timp ce la alte alimente asimilarea se produce dupã 60
– 90 de minute . Acestea
sunt motivele pentru cerinta tot mai mare de zahãr  . Dar in afarã de
zahãr , sfecla de zahãr se poate intrebuinta la fabricarea spirtului . Din
100 de rãdãcini , cu 17 % zahãr , rezultã circa 10 l alcool absolut , iar
de la un hectar cultivat cu sfecla de zahãr se por obtine pânã la 3000 l de
alcool absolut . O importantã...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.