| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zaharide

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Zaharide
Mod de lucru
       Oxidare cu reactiv Tollens
       Se
amestecã într-o eprubetã 2 ml reactiv Tollens cu 2 ml sol. apoasã de
glucozã 20-25% si se încãlzeste 2-3 minute în apã caldã (
60-80OC).
       Obs.
Argintul se va depune pe pereþii eprubetei dacã aceasta a fost
curatã.
               Glucoza este o
aldozã.
       Oxidarea cu reactiv Fehling
       Reactivul Fehling se preparã prin dizolvarea a 7g de sulfat de
cupru cristalizat în 100 ml apã; se dizolvã 35 g tartrat dublu de sodiu si
potasiu si 26g hidroxid de potasiu în 100 ml apã.
       Într-o eprubetã se introduc 2-3 ml reactiv Fehling si se
încãlzeste pânã la fierbere. Continuând fierberea se picurã sol. apoasã
de glucozã 20-25% pânã la dispariþia completã a coloraþiei albastre a
amestecului si separarea unui precipitat rosu de oxid de cupru(1).
       Zaharoza
Proprietãþi
       Substanþã solidã, cristalizatã, solubilã în apã, cu gust
dulce. Se topeste la 185OC; încãlzitã peste aceastã temperaturã formeazã
un lichid galben-brun care prin rãcire dã o masã solidã amorfã numitã
caramel. Prin hidrolizã acidã sau enzimaticã zaharoza formeazã un amestec
echimolecular de glucozã si fructozã, numit zahãr invertit.
       Este
folositã exclusiv în alimentaþie, fiind total asimilabilã de organismul
uman.
Activitate experimentalã
     Carbonizarea zaharozei
       Se
încãlzesc într-o capsulã de porþelan 2-3 g de zahãr tos; când toatã
masa de cristale s-a topit se opreste încãlzirea si se lasã lichidul format
sã se rãceascã. Rezultã, dupã rãcire, o masã solidã, amorfã, durã si
cu aspect sticlos, de culoare galben-brun de caramel. Produsul este foarte
aderent la pereþii capsulei si se îndepãrteazã numai prin spãlare cu apã
fierbinte.
O bucatã de zahãr cubic, þinutã de un cleste pentru
creuzete, se introduce direct în flacãra unei lãmpi. Zahãrul se topeste si
se descompune fãrã sã se aprindã (fãrã sã ardã) desi este substanþã
organicã. Se rãspândeste un miros cunoscut de zahãr ars.
       Dacã
pe bucata de zahãr cubic, înainte de a fi introdusã în flacãrã, se
presarã puþinã cenusã (scrum) de þigarã, zahãrul arde linistit, cu o
flacãrã luminoasã si fãrã fum sau miros.
       Amidonul
Hidroliza totalã a amidonului
       Se
amestecã 1g amidon cu 5-6 ml apã; se agitã bine si se lasã sã se depunã.
Se decanteazã lichidul de deasupra si se repetã operaþia de douã-trei ori.
Dupã ultima spãlare suspensia de amidon este turnatã într-un pahar ce
conþine 50 ml apã care fierbe. Se formeazã o soluþie coloidalã aproape
limpede de amidon. Cu aceastã soluþie se fac experienþele în
continuare.
       Într-o eprubetã curatã se trateazã 5 ml soluþie de amidon cu 2
ml reactiv Tollens si se încãlzeste usor (50-60oC) într-o baie de apã.
Indiferent de durata încãlzirii nu apare oglinda de argint.
       Într-o eprubetã curatã se introduc 5 ml soluþie de amidon si
5-6 picãturi de acid sulfuric 20%. Se fierbe conþinutul eprubetei 3-5 minute
dupã care se rãceste la temperatura camerei. În lichidul rãcit se adaugã 2
ml reactiv Tollens si se încãlzeste pe baie de apã. În scurt timp apare pe
pereþii eprubetei o oglindã de argint mai mult sau mai puþin strãlucitoare,
datoratã glucozei ce a rezultat la hidroliza acidã a amidonului.
Reacþia amidonului cu iodul
       Se
preparã o soluþie de iod prin dizolvare a 2 g iod si 5 g iodurã de potasiu
în 100 ml apã.
       Într-o eprubetã se introduc 2-3 ml soluþie de amidon peste care
se adaugã o picãturã de soluþie de iod. Se obþine o coloraþie albastrã
persistentã caracteristicã. La încãlzirea amestecului culoarea albastrã
dispare, dar la rãcire apare din nou.
Celuloza
       Este
polizaharida cea mai rãspânditã în naturã. Corespunde formulei
(-C6H10O5-)n în care n are valori cuprinse între 700-800 si
2500-3000.
       Se
obþine în principal din bumbac, lemn, stuf si paie.
Proprietãþi
       Este
o substanþã solidã, amorfã, de culoare albã, insolubilã în apã sau în
solvenþi organici, solubilã în hidroxid tetraaminocupric, ?Cu(NH3)4?(OH)2
(reactiv Schweizer).
Activitate experimentalã
       Dizolvarea celulozei
       Soluþia de hidroxid tetraaminocupric, denumitã rectiv Schweizer
sau cuproxam, este cel mai vechi solvent al celulozei (1857). Ea se preparã
în felul urmãtor: se dizolvã sulfat de cupru cristalizat în apã pentru a
obþine o soluþie cu concentraþia 5%. Se adaugã o soluþie de hidroxid de
sodiu  20% pentru precipitarea completã a hidroxidului de cupru (II).
Precipitatul obþinut (de culoare albastru-verzui) se filtreazã, se spalã de
câteva ori cu apã distilatã, se scurge bine si apoi se dizolvã în soluþie
de hidroxid de amoniu 25% în exces. Se obþine o soluþie clarã de culoare
albastru închis. Se conservã timp limitat (2-3 sãptãmâni).
       Într-o eprubetã se pun 10 ml reactiv Schwaizer si se adaugã 1 g
de material celulozic (vatã, tifon, hârtie de filtru, aþã de bumbac etc.).
Cu ajutorul unei baghete se cufundã în lichid. În scurt timp (1-2 minute)
are loc dizolvarea completã. Din aceastã soluþie celuloza se poate regenera
(precipitat) prin acidulare cu acid acetic 30%. Pe acestã proprietate s-a
întemeiat una din primele fabricaþii de fibre artificiale, obþinându-se un
produs denumit mãtase cupramoniu sau mãtase Bemberg.
       
       Nitrarea celulozei
       Într-o epribetã mai largã se toarnã 4 ml acid azotic
concentrat, la care se adaugã cu grijã si sub agitare 8 ml acid sulfuric
concentrat. Amestecul se încãlzeste de la sine si este nevoie sã fie rãcit
la temperatura camerei. În amestecul nitrat rece se introduce 1 g de vatã
medicinalã, cu ajutorul unei baghete de sticlã. Se încãlzeste eprubeta pe o
baie de apã la 60-70oC agitând mereu cu bagheta conþinutul eprubetei. Dupã
5 minute se scoate vata cu ajutorul baghetei si se spalã bine într-un curent
de apã. Se stoarce, apoi se usucã într-o într-o capsulã de porþelan pe o
baie de apã care fierbe. Nitratul de celulozã obþinut se împarte, dupã
uscare, în douã porþiuni.
       O
porþiune din produsul de nitrare al celulozei se dizolvã în 2 ml acetonã.
Se umflã treptat si apoi se dizolvã, formând o soluþie coloidalã,
vâscoasã, numitã colodiu. Vãrsat pe o sticlã de ceas, dupã evaporarea
solventului colodiul formeazã o peliculã solidã.
       Cealaltã porþiune din produsul de nitrare al celulozei se
introduce cu ajutorul unui cleste pentru creuzete în flacãra unui bec de gaz.
Arde instantaneu cu mici explozii.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.