| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Vointa

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Vointa
Conţinut informaţional. Voinţa reflectă obstacolul care se interpune în calea atingerii
scopului propus. Din punct de vedere psihologic, obstacolul nu se identifică
nici cu un obiect sau fenomen al realităţii şi nici cu rezistenţa internă
resimţită de om în desfăşurarea unei activităţi, ci reprezintă o
confruntare între posibilităţile omului şi condiţiile obiective ale acelei
activităţi. De aceea, una şi aceeaşi piedică obiectivă poate fi un
obstacol mic pentru o persoană şi unul dificil pentru alta. Evaluarea
riguroasă, corectă, adecvată a obstacolului este destul de greu de realizat,
apărând frecvent cazuri de subapreciere sau supraapreciere a obstacolului.
Cauzele subevaluării sau supraevaluării sunt diverse: experienţa succesului
şi a eşecului, tipul de personalitate
etc.
Funcţii. Funcţia
specifică a voinţei este cea de autoreglaj conştient realizat prin mijloace
verbale. Rolul voinţei în viaţa psihică vizează implicarea acestui proces
în coordonarea, reglarea tuturor acţiunilor conştiente ale omului. Voinţa
conferă conştiinţei dimensiunea autoreglajului prin mijloace
verbale.
Structuri operatorii.
Voinţa este singurul proces reglator care dispune de structuri operatorii,
datorită faptului că este un proces psihic dobândit, care se dezvoltă în
strânsă legătură cu gândirea, limbajul şi imaginaţia. Structurile
operatorii ale voinţei se regăsesc în fazele actului voluntar şi sunt
preluate mai ales din sfera gândirii: se selectează un motiv, se analizează,
se evaluează consecinţele, se deliberează, se adoptă decizii etc. Dacă
gândirea poate fi apreciată drept un proces cognitiv decizional, voinţa
poate fi apreciată drept un proces decizional cognitiv.
Produs. Finalitatea
subiectiv comportamentală a voinţei este efortul voluntar. Efortul voluntar
este o mobilizare de resurse fizice, emoţionale, intelectuale, prin
intermediul energiei nervoase. Între obstacol şi efortul voluntar există o
anumită concordanţă, care rezultă din experienţa confruntării cu
obstacole sau situaţii asemănătoare. Această experienţă se poate
câştiga în mod nemijlocit, dar şi într-o manieră mijlocită, prin
învăţare, educaţie, imitaţie. Resursele de efort voluntar nu sunt
nelimitate, ci depind de energia nervoasă. De aceea, oamenii învaţă să
utilizeze efortul voluntar într-o manieră eficientă, economică
Definire.
Voinţa se defineşte
ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat în mijloace verbale şi constând în
acţiuni de mobilizare
şi concentrare a energiei
psihonervoase în vederea biruirii obstacolelor şi atingerii scopurilor conştient stabilite.
Reglajul voluntar se
manifestă şi ca iniţiere şi susţinere a acţiunilor şi
activităţii şi ca
frână, ca diminuare, ca
amânare. Şi într-un caz
şi în celălalt, este necesar efortul
voluntar. Sunt împrejurări de viaţă când este mai dificil şi necesită o încordare mai mare stăpânirea de sine, menţinerea, prin forţa voinţei, a calmului, a lucidităţii, a puterii de discernământ.
Efortul voluntar exprimă caracteristica
specifică cea mai importantă a voinţei prin care se deosebeşte de toate
celelalte procese psihice. Constă într-o mobilizare
a resurselor fizice, intelectuale, emoţionale prin
intermediul mecanismelor verbale. Din punct de vedere neurofuncţional,
efortul voluntar
reprezintă o organizare a activităţii nervoase în jurul unui centru
dominant care exprimă, în plan psihic, scopul acţiunii. Efortul voluntar este trăit de persoana ca o stare de tensiune,
de încordare internă, de mobilizare a tuturor resurselor în vederea
depăşirii obstacolului. Intensitatea efortului voluntar, specificitatea
mecanismelor psihice mobilizate şi desfăşurate, reflectă
particularităţile obstacolului.
Efortul voluntar nu se identifică cu încordarea voluntară, deşi în activităţile fizice, aceasta este o
componentă necesară a depăşirii obstacolului, dacă este inclusă în
mecanismele reglajului voluntar. Pot exista persoane care dispun de o forţă
fizică mare dar, care având o voinţă slabă, nu reuşesc să biruie nici
obstacolele obişnuite. În acelaşi timp, sunt şi cazuri când un om mai slab
fizic învinge greutăţi mari datorită încordării voluntare. În activitatea
intelectuală, efortul fizic este mic, însă este considerabil cel din planul
gândirii, al imaginaţiei, al memoriei. Conducerea unei nave cosmice necesită
o complexă activitate mintală, condusă şi reglată conştient şi voluntar,
in timp ce efortul fizic, după cum se ştie, în condiţii de
imponderabilitate este foarte mic.
Asigurând energia necesară desfăşurării
activităţilor şi mai ales organizându-şi şi concentrând-o în direcţia
unică a scopului, voinţa este una din condiţiile subiective, cele mai importante, ale reuşitei
activităţii şi obţinerii unor înalte performanţe. Dar mobilizarea
voluntară, deşi deosebit de eficientă, este în acelaşi timp costisitoare
pentru organism din punct de vedere energetic. Încordarea voluntară nu poate
fi nelimitată. După etape de efort voluntar intens şi îndelungat, urmează
momente de oboseală, nu doar fizică ci mai ales nervoasă. De aceea, pentru
păstrarea sănătăţii fizice şi mintale se recomandă un echilibru intre
activitate şi odihnă.
Intensitatea efortului voluntar şi
specificitatea mecanismelor puse in acţiune reflectă obstacolul care apare in
calea realizării scopurilor. Desfăşurarea unei
activităţi (cum ar fi lipsa de interes pentru acea activitate), ce
reprezintă o confruntare intre posibilităţile omului şi condiţiile care
poate fi un obstacol mic pentru o persoană şi unul dificil pentru alta. Una
şi aceeaşi problemă de matematică necesită un efort minim  pentru un
specialist şi o încordare mare pentru elevul care abia şi-a însuşit
metodele necesare pentru rezolvarea ei. Dar după consolidarea cunoştinţelor
şi dezvoltarea capacităţilor rezolutive, obstacolul implicat in acel tip de problemă se diminuează,
deci elevul stăpâneşte din ce in ce mai bine
activitatea, o conduce operativ şi eficient.
De-a lungul
desfăşurării unei activităţi complexe, momentele
de dificultate pot să fie diferite şi de aceea efortul voluntar se modulează
după creşterea sau descreşterea obstacolului,
asigurându-se concordanţa ideală a activităţii este realizarea acestei
concordanţe. Atunci când obstacolul este subapreciat, efortul voluntar nu
este suficient şi există riscul nedepăşirii lui. Astfel, unele din eşecurile unor foarte
bune echipe de fotbal în faţa unor adversari mediocri se explică prin lipsa
acestei concordanţe. Poate exista şi situaţia inversă când obstacolul este
supraapreciat şi, în consecinţă, se ajunge la un grad înalt de încordare
voluntară care duce la succes, dar cu un mare consum de energie
psihonervoasă şi încheiat
cu oboseală şi satisfacţii îndoielnice. Şi în acest caz, reglajul voluntar este deficitar.
Aprecierea obstacolului este anticipată, la fel este şi mobilizarea
energetică astfel încât in timpul desfăşurării acţiunii este foarte greu
să se ajungă la concordanţa necesară. Dacă omul se confruntă cu un
obstacol faţă de care îşi dă seama că nu s-ar putea mobiliza pe măsură
şi în timp util, puterea
voinţei se manifestă, de data aceasta, ca amânare a acţiunii respective şi pregătirea mai
bună pentru o confruntare ulterioară cu garanţii de reuşită.
Confruntarea de mai lungă durată cu
obstacole de o anumită natură permite dezvoltarea capacităţilor de efort
voluntar de un fel sau altul. Se poate vorbi de o
specializare a efortului. Poate fi astfel un efort manifestat cu precădere în
coordonarea şi intensificarea mişcărilor sau în încordarea atenţiei sau o
creştere a activităţii gândirii, memoriei, imaginaţiei. În măsura in
care cineva devine conştient de capacitatea sa de efort specializat, tinde
spre acele activităţi in care şi-o poate pune mai
bine în valoare.
Reglarea voluntară
a activităţii se face in condiţiile strânse legături, cu toate celelalte
procese psihice şi, în primul rând, cu gândirea imaginaţiei. Înainte de a fi efectiv realizate, acţiunile voluntare sunt
gândite, întocmite raţional şi orientate spre scopuri proiectate
imaginativ. Într-o activitate voluntară, bine reglată, toate componentele ei
(informaţiile, operaţiile, capacităţile) sunt concentrate şi direcţionate
spre atingerea scopului. Totodată, voinţa intervine in organizarea şi
dirijarea tuturor proceselor şi stărilor psihice care se integrează într-o
activitate voluntară. În condiţiile reglajului voluntar, percepţia
spontană se transformă în observaţie. Memoria se realizează in forma ei voluntară, iar cea
involuntară îi este subordonată. In deosebi, in momentele dificile intervine
atenţia reglată voluntar, iar gândirea are momentele ei productive de vârf
o dirijare conştientă şi voluntară remarcabilă, ceea ce nu anulează
prezenţa unor momente de desfăşurare automatizată. Reglajul asupra
proceselor afective, generat de desfăşurarea activităţii se poate face, în
două direcţii:
în concentrarea energiei
afective şi unificarea ei cu cea voluntară, atunci
când ele sunt convergente ca sens;
ca rezolvarea unor conflicte emoţionale, reprimând o tendinţă afectivă
în favoarea aceleia care merge in direcţia scopului.
Astfel, pregătirea unui examen este o
activitate complexă, cu nenumărate obstacole. Ea generează emoţii şi
sentimente diverse: satisfacţii intelectuale, certitudini, plăcerea efortului
intelectual, dar şi îngrijorare, nelinişte, teamă de eşec şi chiar
frustrare de preocupări de divertisment. Aceste din urmă pot perturba
activitatea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.