| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Visele

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Visele
Din cele mai vechi timpuri a existat
preocupare pentru misterioasa dimensiune a visului, in care fiinţa noastră
este reprezentata in deplina ei lumină şi originala ei desfaşurare trecând
de la o stare la alta, de la un univers la altul, deschizând totodata sfera
psihomentală şi care ne reprezintă în interior, noua. De aceea visul 
este ceva intim, personal,, o latura care trebuie cunoscută şi descifrată
noua insine. Ca stare de conştiinţă modificată, visul reprezintă un
fenomen absolut normal, care apare în timpul somnului, dar  este mult mai
complex decât acesta. In epocile trecute, visul era investit cu puteri 
particulare, dar ce  e mai important de semnalat e că semnificaţia
acordată visului a variat extrem de mult in funcţie de epoca istorica şi
contextele sociale şi culturale, de legatura acestora cu
conştientul.
       
Natura psihică a visului
       Visul este o forma de mentaţie care poate lua caracter regresiv
sau nonregresiv, in funcţie de evoluţia fazelor somnului. Aceste faze au
urmatoarea succesiune: mentaţie neregresivă (în porţiunea pretimpurie
a  debutului somnului); urmează ceva mai tarziu, mentaţia regresivă şi din nou
mentaţie neregresivă, care in esenţă reprezintă trei stări distincte ale
Eului (Eul intact – care
se corelează cu EEG alfa, Eul destructuralizat – corelat cu EEG de stadiu A, Eul
restructuralizat – cu
aspecte EEG de stadiu B). Existenţa acestor  stări de mentaţie in
timpul visului a condus spre afirmarea legaturii dintre vis şi telepatie.
Astfel, Ullmann (1969, ) credea ca visul  facilitează transferul
telepatic.
       La nivelul simţului comun, visul este perceput  ca imagine.
Dar care este de fapt natura lui ? Se pare ca natura visului este extrem de
complexa. Au fost sesizate doua tipuri de imagini care caracterizeaza visul.
Max Simon afirma în 1888 ca ,,visul consta esenţialmente din producerea de
imagini cerebrale’’,
unele dintre ele fiind pur senzoriale , altele fiind imagini semne
,deoarece presupun asociaţii de idei. Cei mai
mulţi cercetători au
evidenţiat, pe bază  de argumente natura
ideativa a visului, faptul
ca el reprezintă o formă particulară de gândire, aşa numita gândire în
imagini sau gândirea onirică, ce operează cu coduri figurative, preponderent
vizuale.
        O altă activitate psihica asemănătoare visului o constituie fantezia. Este ceva analog
cu ceea ce se întâmplă în acele activităţi
psihice în care anumite amin­tiri trec în prim-plan sau când se construiesc reprezentări.
Imaginaţia comportă şi ea, ca pe o componentă
esenţială, acea previziune pe care un organism
aflat în mişcare o poartă cu sine. Fantezia este
de altfel legată de mobilitatea organismului , nefiind ea însăşi decât o
formă a previziunii. Când, în cazul fantazărilor copiilor şi adulţilor
— denumite şi
vise diurne — se plăsmuiesc himere, avem de-a face cu aceleaşi reprezentări referitoare
la viitorul care-1 interesează pe om şi pe care el încearcă să-1 edifice,
prefigurându-1 în propria sa manieră.
La o analiză atentă a fanteziei copiilor,
putem observa că jocul puterii  ca factor
esenţial, ocupă un spaţiu larg şi că în el se reflectă întotdeauna scopuri ambiţioase. Cele
mai multe fantazări încep cu cuvintele: „când
voi fi mare", şi altele de felul acesta. Există şi
adulţi care mai trăiesc ca şi cum ei încă ar trebui să mai crească. Se
pare că viaţa psihică se poate dezvolta doar dacă în prealabil a fost stabilit un scop, iar în
societatea umană scopul este acela al obţinerii valorii. Nu se rămâne aproape
niciodată la scopuri neutre, deoarece viaţa comună a oamenilor se
asociază cu o neîncetată măsurare de sine, din
care rezultă dorinţa de superioritate şi aceea de a ieşi victorios în competiţie. De aceea este
explicabil faptul că acele forme de previziune pe care le găsim în
fanteziile copiilor sunt de cele mai multe ori  reprezentări de putere.
Cât priveşte sfera acestor reprezentări,
a imaginaţiei, nu se poate stabili nici o regulă
. Unele studii arată că
imaginaţia este mai puternic dezvoltată la acei copii care privesc viaţa cu
ostilitate, atitudine la care se asociază de obicei un mai puternic spirit de
prevedere. Astfel, copiii bolnăvicioşi, pe care viaţa îi copleşeşte cu
necazuri, au o fantezie mai bogată şi înclinaţia de a se ocupa de lucruri
imaginare, în viaţa lor psihica adesea survine un stadiu de dezvoltare în
care imaginaţia este chemată în ajutor pentru
evadarea din viaţa reală, după cum ea este
utilizată şi pentru con­damnarea vieţii reale. Celui revoltat împotriva micimii
existenţei ea îi dă senzaţia de beţie a puterii
(Machtrausch).
Imaginatia are un mare rol şi în geneza
sentimentului de co­muniune socială. Aproape niciodată
fantazările infantile nu au în vedere punerea în
valoare doar a puterii copilului, puterea aceasta intervenind, într-un fel, în favoarea altora. Acesta este, de
pildă, cazul fantazărilor al căror conţinut culminează în
dorinţa de a fi salvator,
de a veni în ajutorul cuiva, de a fi învingătorul vreunui monstru dăunător oamenilor şi altele de felul acesta. Este
frecventă la copii ideea fantezistă că ei nu fac parte din familia care îi
creşte. Mulţi copii traiesc cu convingerea că în
realitate ei provin dintr-o altă familie, că
într-o zi adevărul va ieşi la iveală şi că tatăl adevărat (întotdeauna persoană de vază) va veni să-i ia la el. Este
îndeosebi cazul unor copii cu un puternic sentiment de inferioritate, expuşi
la privaţiuni, la umilinţe sau care nu se bucură de suficientă afecţiune
din partea anturajului lor. Adesea asemenea idei de
grandoare se manifestă chiar şi în atitudinea exterioară a copiilor, care
se com­portă de parcă ar
fi de-acum adulţi. Exista şi forme cvasimaladive
ale fanteziei, ca predilecţia unui copil pentru
tinuta de adult sau multe
fete care preferă o ţinută sau o îmbrăcăminte băieţească, dorind sa
para baieţi..
Există şi unii  despre care se crede,
în mod eronat ca ar avea prea puţină fantezie. Asemenea copii fie nu-şi exteriorizează imaginaţia, fie că motive temeinice i-au
determinat să lupte împotriva dezvoltării produselor fanteziei lor. Se poate
ca în felul acesta un copil să trăiască
sentimentul puterii. în strădania lor de a se
adapta la realitate, acestor copii imaginaţia li se
pare nebărbătească sau infantilă, aşa încât o
resping. în unele cazuri acest refuz merge destul de departe şi atunci se
pare că imaginaţia lipseşte aproape cu totul la
asemenea copii.
Visele care se produc în timpul
somnului stau la baza unei intense activităţi psihice. In general, putem
constata că regăsim acelaşi mod de a visa ca şi
în cazul viselor diurne. Psihologi experimentaţi au demonstrat că visele
omului permit dezvăluirea cu uşurinţă a carac­terului acestuia. Visul este de fapt
un fenomen care, din toate tim­purile, este profund implicat în gândirea omului. Visele
nocturne, ca şi cele diurne, însoţesc dorinţa de
previziune a omului, dorinţa sa de a-şi croi un
drum spre viitor şi de a merge sigur pe acesta.
Deosebirea netă
între visele diurne şi cele nocturne este aceea că pe când cele dintâi sunt, la nevoie, înţelese, pentru celelalte
faptul acesta este mult mai dificil de realizat.
Obscuritatea viselor nocturne este o caracteristică
distinctă a acestora
. Observarea
vieţii psihice ne oferă elemente importante. Oamenii de stiinţă au observat că visul
nu este un fenomen continuu, ci un eveniment episodic care survine in cursul
somnului. Cercetari recente au demonstrat  că imaginile din vis, noi le
percepem fragmentate, ca pe nişte clişee, visul nederulându-se continuu ci
pe fractiuni foarte fine, dar este receptat de catre minte ca fiind continuu.
Acest fenomen  se produce  mai ales  pentru că percepţia
timpului în stare de somn este cu totul alta. In
vis timpul este mult mai
condensat, astfel desfăşurându-se totul mult mai repede.
Visul – perturbator sau protector al
somnului?
       Visul suprimă starea de vigilenţă,
indepartează controlul gândirii ştergând cadrul existenţei cotidiene şi
tăind relaţiile cu lumea înconjurătoare imediată. Adesea in
reprezentările mistice ale visului, şi nu numai el, este comparat cu neantul,
iar când el dispare, conştiinţa renaşte revenind apoi ciclic lafel ca şi
ziua, noaptea, anotimpurile, universul şi viaţa. Visul şi-a evidenţiat încă de la începutul
studierii lui ştiinţifice rolul benefic asupra vieţii omului. Cel care a
surprins magistral funcţiile visului este Freud. Însă la o lectura neatenta
a lui Freud se poate inţelege ca visul indeplineşte funcţii negative, el
fiind un factor perturbator al somnului, care se opune odihnei vieţii psihice.
Analiyând visele copiilor in lucrarea “Introducere
in psihanaliză” Freud consideră că visul este un
protector al somnului şi că are drept scop menţinerea somnului împotriva
exitaţiei care ne împinge la treyire şi la acţiune. El spunea că este
greşit a crede că fără vise am fi dormit mai bine, în realitate, fără
ajutorul visului nu am fi dormit deloc. În afara acestei funcţii, după Freud
visul indeplineşte şi alte funcţii: 1.Funcţia hedonică – permite realizarea
dorinţelor; 2. Funcţia
protectoare a eu-lui – Conştient de peresiunea
pulsiunilor refulate; 3.
Funcţia comunicativă –
Visul asigură comunicarea intre conştient şi inconştient;4. Funcţia sintetizatoare –Reuneşte memoria infantila cu
experienţa de viaţă şi moştenirea arhaica.
       Deasemenea şi Jung acordă o deosebită atenţie funcţiilor visului,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.