| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Viata politica in Romania

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Viata politica in Romania
TRASATURILE GENERALE ALE REGIMULUI POLITIC
                
Sistemul vietii politice a   avut la baza un regim democratic,
instaurat prin legea fundamentala din 1866. Democratizarea societatii romanesti
a avut loc insa lent , caci limitele reformei agrare din 1864 au dat nastere
unor probleme sociale grave. Mentinerea votului cenzitar a fost o piedica de
seama pe drumul catre o evolutie democratica, in limitele inerente epocii,
acceptata ca masura de prevedere a unei posibile manipulari a votului omului
neinstruit politic.
                
Puterea politica era gestionata de marii proprietary industriali (liberali) si
funciari (conservatori). Deoarece influenta celor din urma era precumpanitoare,
intre cele doua tabere s-a desfasurat o lupta acerba pentru controlul puterii
politice. Orientarea liberala a criticat vechiul regim politic, dar a fost
prudenta fata de tendinta de radicalizare a cadrului politic-democratic.
Principalele institutii ale statului modern roman au capatat forma definitiva
pentru sfarsitul secolului al XIX-lea. S-au pus bazele principalelor partide
politice (Partidul National Liberal si Partidul Conservator), nelipsita insa de
constituirea unor disidente si fluctuatii ale oamenilor politici. In 1895 s-a
inaugurat rotativa guvernamentala, ea fiind o modalitate specifica de a mentine
echilibrul politic in baza regimului intemeiat pe Constitutia din 1866,
modalitate care s-a impus in peisajul guvernarii din Romania, din perspactiva
evolutiei ulterioare. Prin alternanta la putere a Partidului National Liberal
si a celui Conservator, regele si-a pastrat rolul de arbitru in viata politica
si nu a permis vreunei formatiuni politice sa-si sporeasca in mod nemasurat
puterea. Nu a lipsit insa nici instabilitatea guvernamentala.
                
Cucerirea independentei a deschis drum larg procesului de modernizare si
consolidare a sistemului institutional in Romania. Acceptarea ideii de reforma
sau innoire s-a facut greu, in functie de caile pe care le considerau oportune,
atunci de urmat, si s-a cristalizat in politica ,,pasilor
marunti”(conservatorii) si respectiv ,,prin noi insine”(liberalii). Ea
urmarea modernizarea deplina a tarii si adoptarea modelului occidental de
dezvoltare. Politica nu a devenit, pana catre 1918, o profesiune si cu exceptia
catorva incidente minore nu s-au manifestat violente in viata politica din
aceasta perioada. A fost o epoca in care s-a fundamentat spiritul civic, s-a
actionat pentru statuarea unor politici si a unei vieti politice moderne, s-au
definit institutiile statului modern; instabilitatea guvernamentala, generata
de evolutiile intense, s-a centrat mai ales pe taramul disputelor politice
teoretice legate de caile dezvoltarii econo,ice, ale recunoasterii
independentei, ale unei organizari institutionale moderne si nu neaparat, si
singular, pentru puterea politica.
MONARHIA, PARLAMENTUL SI PARTIDELE IN SISTEMUL VIETII
POLITICE
                 
Sistemul constitutional a articulat intr-o modalitate
originala Monarhia, institutia parlamentara si partidele politice. Principalele
forte interne au actionat pentru ca regele sa-si execute prerogativele in
limitele impuse de actul din1866. Fiind un rege constitutional Carol I a
actionat ca un factor de mediere in viata politica.
                 
Gratie priceperii si personalitatii oneste si integre a regelui, institutia
monarhica a stiut sa lupte eficient pentru mentinerea si functionarea normala a
sistemului politic si s-a impus unor oameni politici de prestigiu. Tendintele
de autoritarism manifestate uneori de rege nu au putut nega cadrul parlamentar
si regimul democratic din tara noastra. Desi a sustinut intotdeauna lupta
nationala a romanilor de peste munti, Carol I nu a putut lua pozitie mereu
favorabila, in mod deschis, in problema nationala, ci doar sa se alinieze
pozitiei guvernului. De asemenea el a patronat vasta opera de modernizare a
statului roman pornit pe drumul deplinei unitati nationale.
               
La 9/21 septembrie 1878 s-a decis ca principele Carol sa poarte titlul de
Alteta Regala, ceea ce a semnificat intarirea prestigiului sau; dar si in
special, afirmarea unui nou statut international pentru Romania. Ulterior,
guvernele europene au recunoscut noul titlu oficial. Consolidarea pozitiei
internationale a tarii noastre dupa cucerirea independentei de stat a permis
proclamarea Romaniei ca regat la 10/22 mai 1881, cand regele Carol I si regina
Elisabeta de Wied (Carmen Silva) au fost incoronati.
               
Noua titulatura era in acord cu situatia da absoluta independenta a tarii.
Regele a declarat ca : ,,Romania a crezut ca este necesar si conform cu
intinderea, cu insemnatatea si cu puterea dobandita si manifestata prin acte
neindoielnice...de a se proclama regat. Nu doar pentru mine personal; ci pentru
marirea tarii mele primesc titlul...”. Prin ,,pactul de familie” din 18 mai
1881 s-a reglementat si succesiunea la tron. Mostenitor a fost proclamat, in
lipsa unor mostenitori directi, Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al
lui Carol si care a sosit in Romania. La 20/22 august 1875 s-a pus piatra de
temelie a Castelului Peles, resedinta familiei regale, iar in 1884 Parlamentul
a votat legea pentru infiintarea Domeniilor Coroanei.
              
Carol I a dus o viata exemplara. A fost un om simplu si modest, rigid si dorind
peste tot ordine. Reginei Elisabeta i-a interzis orice amestec in treburile
politice, ea preocupandu-se mai mult de incurajarea culturii. Nu a opus
rezistenta semnarii legilor conforme cadrului constitutional. A apreciat pe
unii oameni politici ca Ion C Bratianu, Ion I.C. Bratianu, D.A. Sturza. In
acelasi  timp el a fost tinta unor manifestari republicane si
antidinastice. In 1887 s-a publicat de catre Gheorghe Panu pamfletul,,Omul
periculos”. In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul”, ,,Drepturile
Omului”, ,,Facla”, publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile,
N.D. Cocea au desfasurat o virulenta campanie antimonarhica.
              
La mentinerea si perfectionarea cadrului democratic a contribuit si
Parlamentul. Alegerile au fost organizate la anumite intervale, dar
participarea la viata politica avea totusi un caracter restrans, fiind supusa
constrangerilor votului cenzitar. Parlamentul a devenit cadrul unor importante
dezbateri, ce au vizat directiile de dezvoltare ale tarii, incurajarea
economiei, perfectionarea cadrului legislativ, sustinerea miscarii nationale a
romanilor din provinciile aflate sub dominatie straina, mentinerea si
consolidarea independentei nationale. Dezbaterile incepeau in cadrul forului
legislativ cu mesajul tronului, pronuntat in luna noiembrie. Ele se prelungeau
pana in luna martie a anului urmator si chiar spre vara, cand se formula
raspunsul Corpurilor legiuitoare la mesaj si se adoptau masuri legislative.
Astfel in 1879, Parlamentul a votat in primele sase luni 72 de proiecte de
legi, menite sa consacre noua situatie a tarii, in urma cuceririi independentei
de stat. S-a manifestat totodata tendinta de modificare a unor legi votate
anterior, in principal cele vizand activitatea juridica.
              
Ca o ilustrare a caracterului democratic al regimului politic din Romania s-a
manifestat pluralismul politic. Principalele partide politice au urmarit
apararea libertatilor democratice inscrise in constitutia din 1866. Toate
partidele politice s-au preocupat de adoptarea unei strategii favorabile
dezvoltarii Romaniei.
              
Politica partidelor de guvernamant s-a straduit, totodata sa apere interesele
nationale ale romanilor de pretutindeni, sa incurajeze economia nationala, sa
protejeze capitalul autohton in fata patrunderii celui strain.
              
In aceasta perioada s-au cristalizat principalele formatiuni politice, si anume
Partidul National Liberal si Partidul Conservator. Partidul National Liberal a
reprezentat interesele burgheziei mici si a marilor proprietari industriali.
Din punct de vedere economic el se sprijinea, in principal, pe zestrea
industriala si sistemul bancar. La originea lui s-a aflat, in 1875 coalitia de
la Mazar-Pasa, o uniune a gruparilor liberale ce publica ziarul ,,Alegatorul
liber”. Centrul sau de putere a fost asigurat, la inceput de Ion C. Bratianu,
adeptul unei guvernari de mana forte, C.A. Rosetti si grupul politic pe care
acestia l-au format. In conditiile despartirii politice dintre cei doi
conducatori, din cauza opiniilor divergente asupra cailor de dezvoltare a
tarii, conducerea PNL a fost exercitata de I.C. Bratianu si respectiv dupa
1892, de Dimitrie A Sturdza, legat de marii proprietari agricoli. In general
programul partidului a prevazut idei progresiste, pentru modernizarea statului
roman, dar, de cele mai multe ori el a ramas la nivelul declarativ al unor
principii generoase ca: respectarea legii, reforma fortelor armate,
descentralizarea administratiei.
            
Oricum insa, multe din masurile guvernelor liberale au prevazut protejarea
economiei nationale si incurajarea sistemului bancar. In lupta pentru
egalitatea in cursa pentru puterea politica, burghezia a luptat pentru
modificarea sistemului colegiilor electorale. In 1884 Constitutia a fost
modificata, in sensul reducerii numarului colegiilor de la patru la trei. Prin
aceasta marii proprietari industriali au gasit si ei sprijin in plan politic.
Nu a fost insa vorba despre o modificare de substanta, votul avand...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.