| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Varietatea imaginilor lirice

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Varietatea imaginilor
lirice
         Eminescu isi merita pe deplin numele de cel mai mare poet roman,
deoarece el atinge, prin opera sa, teme fundamentale ale omenirii.
         Supratema lui
Eminescu, cea care apare in aproximativ toate creaţiile lui, este tema
timpului. Aceasta tema apare atât in poezia eminesciana, cat si in proza
acestuia  sub diferite imagini. Poetul se inspira din ideile lui
Schopenhauer care prezintă timpul ca un prezent etern, trecutul si viitorul
fiind posibile doar prin prisma prezentului.
         Apar astfel
diverse viziuni ale timpului, imagini lirice variate, ce infatiseaza timpul ca
eternitate sau ni-l prezintă din perspectiva efemeritatii. Varietatea
imaginilor lirice ale timpului apare ca o consecinţa a genialitatii poetului.
Acesta reia aceeaşi tema privind-o din diverse aspecte, analizând-o in
profunzime, oferindu-i diverse simboluri.
         Observam astfel
ca poetul are o imagine pozitiva asupra trecutului plin de glorie, de oameni
iluştri si de faima: ”Când privesc zilele de aur a scripturilor romane/ Mă
cufund ca intr-o mare de visări dulci si senine.”(Epigonii) Prezentul apare
sub un aspect negativ când poetul se refera la epigonii ce nu ştiu sa
pretuiasca pe predecesori. Prezentul este singura viziune a timpului care
merita atenţia  omului deoarece “Viitorul si trecutul/ Sunt a filei
doua fete/ Vede-n capăt începutul/ Cine ştie sa le-nveţe.” (Glossa) Doar
prezentul poate fi schimbat, doar el prezintă importanta pentru ca trecutul
este un moment deja trăit, deci irecuperabil pentru om, in timp ce viitorul
este o proiecţie incerta, o prezumţie legata de idealurile omeneşti care de
obicei nu se împlinesc.
         Pentru poet nimic
nu este nou si experienţele se pot repeta la infinit chiar intr-un viitor la
fel de nesemnificativ precum durata actuala, idee prezentata sub forma
infatisarii lumii ca un teatru in care doar actorii se schimba: ”Alte masti,
aceeaşi piesa,/ Alte guri, aceeaşi gama.”(Glossa).Timpul este prezentat sub
forma neantului care îneacă pur si simplu omul: ”Precum pulberea se joaca
in imperiul unei raze,/ Mii de fire viorie ce cu raza încetează,/ Astfel,
intr-a veşniciei noapte pururea adânca,/ Avem clipa, avem raza, care tot mai
tine inca…”(Scrisoarea I)
         Nuvela filozofica
“Sărmanul Dionis” are ca tema transmigraţia sufletelor, a metempsihozei.
Eminescu valorifica o idee a lui Schopenhauer, după care timpul si spaţiul
sunt manifestari ale substanţei care se regenerează veşnic, fiind compusa
dintr-un număr de modele eterne, “umbre” ale individului fizic.
Prin vis, omul poate ieşi din determinările
sale temporale si spaţiale si devenind parte a totului, are posibilitatea de a
trai simultan formele sale trecute sau viitoare, existente in substanţa
veşnica. Prin intermediul lui Dionis, poetul prezintă propriile gândiri si
concepţii ”…In fapta, lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici
timp, nici spaţiu – ele
sunt numai in sufletul nostru. Trecutul si viitorul e in sufletul meu(…) Daca
lumea e un vis, de ce n-am putea sa coordonam şirul fenomenelor sale cum voim
noi? Nu e adevărat ca exista un trecut.”
         Aceasta nuvela
poate fi asemănata cu “Luceafărul” pentru ca nuvela are doua fete, una a
bătrânului dascăl ce tine universul in “degetul lui mic”(Scrisoarea I)
si alta a Luceafărului ce cuprinde in esenţa lui puterea dragostei
spiritualizate, absolute. Dionis e o alta ipostaza a Erosului si a Demiurgului
eminescian. Dionis are in sine forţa titanica de a anula timpul si
spaţiul.
         Trăsătura care
particularizează aceasta nuvela este relativitatea timpului acţiunii printr-o
compoziţie bazata pe ambiguitatea planurilor narative: unul al lui Dionis si
altul al lui Dan. Dan isi manifesta existenta in timp ce Dionis doarme si
invers. Aproximativ aceeaşi trăsătura e întâlnita si in “Luceafărul”
, unde doar noaptea si apariţia astrului duceau la răsărirea sentimentelor
de iubire ale fetei. Relativitatea consta in ideea ca timpul nu exista decât
in relaţie cu altceva, deci daca omul nu l-ar imagina, acesta nu ar exista.
Intr-un fel aceasta idee apărea si in “Scrisoarea I”, in geneza si
stingerea Universului. Timpul apare o data cu omenirea si se stinge in acelaşi
moment cu Universul: “Timpul mort si-ntinde trupul si devine
veşnicie.”
         Simultaneitatea se
refera la existenta dubla pe care o duce Dionis, ceea ce implica faptul ca
dimensiunile timpului nu exista, ca nu exista viitor sau trecut, ci doar
prezent, idee ce apare si in “Glossa”.
         Subiectivitatea
dimensiunii temporale tine de dorinţa omului de a se desprinde de timp, de a
deveni etern prin creaţie, de a renunţa la condiţia muritoare(in
“Sărmanul Dionis”) sau la cea nemuritoare(in
“Luceafărul”).
         Timpul, in cele
mai multe poezii, isi urmează cursul, ceea ce transforma prezentul in trecutul
cel mai adesea dureros(“Trecut-au
anii…”).
         Poetul reuseste
sa surprindă timpul in ipostaze diferite ce implica profunde meditaţii
filozofice. Timpul este nemilos, curge in acelaşi mod pentru toţi, indiferent
de condiţia omului, idee surprinsa in “Scrisoarea I”, pentru ca pana si
“bătrânul dascăl” este supus morţii, deşi genialitatea lui îl ridica
deasupra celorlalţi.
         In
“Luceafărul” acţiunea este diversa si mai ales calatoria in spaţiu pare
a dura “mii de ani”. Timpul se contracta si se dilata pentru a integra
calatoria astrului spre origini: ”Si cai de mii de ani treceau/ In tot
atâtea clipe.” Totuşi Hyperion nu a lipsit din “locul lui menit din
cer” unde se întoarce după dialogul cu Demiurgul.
         La faza de
început a Universului, timpul este prezentat ca eternitate. Demiurgul este perfecţiunea materiei, ca si Dionis/Dan, si ei
au parte de nemurire in acelaşi fel ca si Luceafărul.
         Perioada dintre
începutul si sfarsitul Universului este caracterizata de o scurgere diferita a
timpului: mare pentru Univers si mica pentru oameni.
Astfel, existenta umana este pecetluita de trecerea ireversibila a timpului,
iar perfecţiunile materiei sunt marcate de nemurire, de o lipsa totala a
timpului.
         Timpul este
prezentat in imagini diferite pentru ca el insusi pare a fi o carte cu file din care nu putem schimba decât prezentul.
Eminescu s-a remarcat prin talentul deosebit de a împleti in poezie meditaţii
filozofice de importanta fundamentala. Trecerea inexorabila a timpului
marchează existenta fiecărui om si doar inteligenta îl va face pe acesta sa
inteleaga ca trebuie se dea un sens vieţii sale pentru a nu se pierde in
neantul Universului.
         Mulţumita
creaţiei eminesciene, fiecare cititor care pătrunde in universul poetului, ia
contact cu problema timpului, reuşind sa găsească unele răspunsuri la
anumite întrebări. Si chiar daca răspunsul nu este suficient de elocvent,
rămânem cu sentimentul ca am pătruns intr-o lume a întrebărilor, a
originilor Universului, ce pana atunci ne era închisa. Ni se deschid astfel
noi perspective, si urmând îndemnurile poetului, poate vom reuşi sa ne
valorificam pozitiv existenta si ne vom transforma prin existenta prezenta,
viitorul care acum nu na aparţine.
         Eminescu isi
merita pe deplin numele pentru ca a atins prin opera
sa toate problemele esenţiale ale existentei umane si ne-a dat posibilitatea
de a ne confrunta direct cu ele prin intermediul poeziilor, care, precum nişte
uşi, ne lasă sa pătrundem in lumea poetului si sa căutam răspunsuri ce ne
marchează pe toţi. Fiescare poezie e o noua uşa spre o noua imagine si doar
însumându-le vom reuşi poate sa atingem acelaşi nivel de meditaţie cu cel
al poetului.  



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.