| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Utilitati decizionale

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
UTILITATI DECIZIONALE
       
1.UTILITATEA SI FUNCTIA DE UTILITATE.  
                
Utilitatea decizionala : -  exprima folosul pe care il asteapta decidentul
in urma            
realizarii unei anumite consecinte a variantei alese .Ea reprezinta gradul de
satisfactie pe care il inregistreaza cel care ia o decizie optand pentru o cale
de rezolvare a     problemei manageriale in raport cu
interesele si obiectivele sale si ale firmei.
               
                 
Determinarea utilitatii:- incercarile de a determina utilitatea obiectelor ,
evenimentelor, situatiilor dateaza de la Bentham , dar creatorii teoriei
utilitatii , care lamureste functiile ,proprietatile si modul in care se poate
folosi aceasta in procesul decisional, sunt Von Neumann si Morgensten.In
lucrarea lor:”Teoria jocurilor si comportamentul economic “-1944,au
formulat o serie de axiome ,utilizand conceptele de preferinta si indiferenta ,
care reprezinta reactii subiective ale decidentului fata de variantele intre
care trebuie sa aleaga .O caracteristica importanta a utilitatii este stransa
legatura care exista intre ea si obiectivele decidentului .In problemele
decizionale in care se iau in vedere doua sau mai multe obiective ,
reprezentand mai multe consecinte si deci mai multe utilitati ,tinand seama ca
mecanismul deciziei reclama ca unei variante sa I corespunda o singura
utilitate ,este necesar sa se analizeze in ce conditii se pot aduna
utilitatile.
obiectivele se pot exprima cantitativ sau calitativ , in functie de
posibilitatea de a exprima numeric consecintele ; spre exemplu
considerand  problema alegerii unei tehnologii pentru realizarea unui
produs industrial si admitand doua criterii:marimea profitului si calitatea
produsului , consecintele variantelor pot fi exprimate cantitativ in cazul
primului criteriu ( in bani) si calitativ (sub forma de calificativ ) in cazul
celui de al doilea .
utilitatea este dependenta de starile naturii atunci cand
informatiile pe care le are decidentul nu sunt suficiente pentru a cunoaste cu
certitudine consecintele variantelor .
este
greu de stability o regula precisa de dependenta intre utilitati si
bani;consideram formula : <  u[(n-1)S] -
aceasta exprima faptul ca utilitatea unei sume de bani creste cu marimea sumei
, insa ritmul sau de crestere este descrescator .
utilitatea este dependenta de timp , respective decidentului nu ii
este indifferent momentul cand urmeaza a se realiza consecintele diferitelor
variante ; in general utilitatea scade cu cat durata de timp pana la
infaptuirea consecintelor este mai mare.
Axiomele lui Von Neumann si
Morgenstern:
      -1. Un decident
care compara  doau variante Vi si Vj de rezolvare a unei probleme poate
exprima una si numai una din urmatoarele relatii :
                                      
<  (ViPVj); (VjPVi); (ViIVj)  >
  P –operatorul logic de preferinta, I-
operatorul logic de indiferenta
    -2.  Relatiile de
preferinta sunt tranzitive:
                                    
<(ViPVj)si(VjPVk)=>(ViPVk)
          Relatiile de
indiferenta sunt tranzitive si reflexive sau simetrice :
                                   
<(ViIVj)si (VjIVk)=>(ViIVk)>
                                    
<(ViIVj)<=>(VjIVi)>
    -3. In afara multimii 
V={V1,…,Vn} a variantelor simple, decidentul poate lua in considerare si
variante complexe , de tipul:
                                                  
[ V’=pVi + (1-p)Vj ]
   p-probabilitatea utilizarii
variantei Vi iar 1-p probabilitatea realizarii variantei Vj .
- apar astfel probabilitatile in teoria
utilitatii , acceptandu se ca doua variante simple pot alcatui impreuna o noua
varianta daca li se asociaza probabilitati , cu conditia ca suma
probabilitatilor respective sa fie egala cu 1.
   -4. Fiind date 3 variante V1, V2
si V3 si un decident care exprima relatia (V1PV2PV3), exista un mix
V’=[p’V1+(1-p’)V3] astfel incat (V’PV2)si un alt mix
V”=[p”V1+(1-p”)V3], astfel incat (V2PV”).Se poate deci construi o
infinitate de mixuri probabilistice ,pornind de la 2 variante V1 si V3 , care
variaza continuu pe scara preferintelor intre V1 si V3.
  -5. Fiind date trei variante V1, V2 si
V3 , daca un decident exprima relatia (V1PV2), atunci implicit va exprima si
relatia [pV1+(1-p)V3]P[pV2+(1-p)V3].
    - aceasta axioma
evidentiaza faptul ca o varianta V1 fiind preferata alteia V2, si mixul lui V1
cu o a 3a V3 va fi preferat mixului lui V2 cu V3.
Functia de utilitate:- cu ajutorul celor 5
axiome vom defini functia de utilitate u(V) care asociaza fiecarei variante o
valoare din multimea numerelor reale sub forma :
   
<     u(V):V =>R  
>     
utilitatea u(Vi) a variantei Vi se va determina cunoscand
utilitatile u(V1) si u (Vo) a 2 variante intre care exista relatia
(V1PVo).
admitand  u(V1)=1 si u (Vo)=0  avem urmatoarele 3 cazuri
:
           
a.)(V1PViPVo)- in acest caz se apreciaza probabilitatea p pentru care Vi I
[pV1+(1-p)Vo], 0<=p<=1 ; inseamna ca avem : 0 <= u (Vi)=p <= 1
.
           
b.)(ViPV1PVo)- calculam probabilitatea q pt care V1I[qVi+(1-q)Vo]=>
u(Vi)=1/q>=1.
           
c.)(V1PVoPVi)-calc probabilitatea r pt care VoI[rV1+(1-r)Vi]=>
u(Vi)=r/(r-1)<=0.
Proprietatile functiei de utilitate
:
     1.)- 2 variante
decizionale Vi si Vj se afla in relatia de preferinta (ViPVj)daca si numai daca
u(Vi)>u(Vj).
     2.)- utilitatea unui
mix probabilistic de forma :  V’=[pVi + (1-p)Vj] este egala cu speranta matematica a utilitatilor
variantelor mixului:
                            
U(V’)=pu(Vi)+(1-p)u(Vj).
     3.)- proprietatile
anterioare permit o transformare liniara a functiei de utilitate de
forma:
               
U(Vj)=a + bu(Vi).
  -  toate aceste axiome si
caracteristici au fost concepute de Von Neuman si Morgenstern pentru elaborarea
deciziilor in conditii de incertitudine , luandu se in considerare un singur
criteriu ; daca se evalueaza gradul de satisfactie  dupa mai multe
criterii , trebuie ca fiecarei variante decizionale Vi sa I se atribuie un
indicator de utilitate de ansamblu Ui:      
Ui=∑ Uij*Kj,
j=1,n;i=1,m.  , Uij- utilitatea corespunzatoare variantei I pentru
criteriul Cj, iar Kj- coeficientul de importanta al criteriului Cj.
             
UTILITATEA BANILOR .
Utilitatea banilor reprezinta un caz aparte de interpretare
unicriteriala a utilitatii .
Curba utilitatii banilor difera de la o persoana la alta din cauza
subiectivismului care caracterizeaza utilittatea .
Chiar daca alura curbei de utilitate este specifica fiecarei
personae in parte ,metodologia de construire a curbei este aceeasi . Ea se
bazeaza pe proprietatile functiei de utilitate.
Dintr o multime de V variante , respective dintr o multime de V valori pentru
bani , se aleg 2 variante V1 si Vo cu (V1PVo), respective V1>Vo carora li se
acorda utilitatile u(V1)=1 si u(Vo)=0.
Combinatia celor 2 variante se numeste loterie si implica
probabilitatile de aparitie p pentru V1 si 1-p pt Vo.
     Avantajele formulei
functiei de utilitate :
ocupa un spatiu mai restrans decat tabelul de utilitati
;
permite sa se exprime utilitati pt valori care nu sint in
table;
usureaza automatizarea calculului utilitatii si a calculelor pt
decizii care opereaza cu modele care folosesc utilitatile.
Expresia functiei utilitatii se obtine din tabelul de utilitati pe
calculator sau prin metoda celor mai mici patrate. 
Algoritmul de construire a curbei utilitatii
banilor:
se
listeaza valorile monetare folosite de decident in mod uzual
se
identifica valorile platilor maxima si minima carora li se ataseaza utilitati
astfel incat u(valoare maxima)>u(valoare minima )
pentru alta valoare V din lista , utilitatea u(V) se determina
astfel:
se
defineste loteria astfel:valoarea maxima apare cu probabilitatea p , iar cea
mai mica valoare cu 1-p;
prin
incercari succesive se stabileste probabilitatea p astfel incat decidentul sa
poata manifesta indiferenta intre plata garantata V si loteria definite
anterior
se
calculeaza u(V)=pu(plata maxima)+(1-p)(plata minima );daca u (plata maxima)=1
si u(plata minima )=0 , atunci  u(V)=p
se
intocmeste tabelul de utilitati asociind la valorile listate in etapa 1
utilitatile astfel calculate
tabelul se foloseste pt a determina expresia analitica a functiei
utilitatii; pentru aceasta in memoria calculatorului pe care se lucreaza
trebuie sa existe un program de prelucrare a datelor statistice si
identificarea de functii pe baza celor mai mici patrate .



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.