| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Imperiul Bizantin

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
         FACULTATEA DE
TEOLOGIE
ORTODOXà           
                                 
BUCUREŞTI
        
        
Pericole care au ameninţat
imperiul Bizantin
                          
în perioada 1025-1185
                                                
Lucrare de seminar
                                                                                 
Realizator: Matei Florin
                                                                                                            
Anul II  pastorală
                                                                                                            
Grupa IV
                         
             
                                                                       
                                                                                           
                            
                                                
BUCUREŞTI 2003              
           
                   
     
               
Unul dintre cele mai mari pericole pe care Imperiul Bizantin le-a avut de
înfruntat în aceastã perioadã a fost migraţia
pecenegilor. În anul 1027 ei invadeazã Imperiul
Bizantin prin Bulgaria dar sunt respinşi de ducele Bulgariei, Constantin
Diogenes. Între anii 1032-1036 pecenegii atacã succesiv Imperiul ajungând pânã la Tesalonic iar, cu altã ocazie trec Istrul
îngheţat şi devasteazã
Moesia şi Tracia1. Ne-a rãmas de la nişte
istorici o descriere destul de amãnunţitã a acestora. Astfel," ei erau
sciţi de neam, nomazi dupã felul de viaţã, cu moravuri sãlbatice, neruşinaţi
în viaţã şi obiceiuri, iar în rest cu nimic
vrednici de luat în seamã- cãci nu cunoşteau nici cuvânt nici lege, nici
religie, nu-şi rânduiau viaţa dupã nici un fel de organizare civicã, nu erau uniţi prin legãtura vreunei
înţelegeri, fãceau rãu
ţãrii şi o cotropeau pe
neaşteptate, jefuiau tot ce întãlneau în cale şi treceau prin sabie tot ce
le cãdea în mânã, fiind totodatã cei mai înzestraţi din fire şi cei mai groaznici dintre toţi
sciţi.2" Se împãrţeau în 13 triburi, care
sunt numite toate cu numele comun < de pecenegi
>; au însã şi un nume particular, moştenindu-şi fiecare denumirea de la
strãmoşul şi întemeietorul lor. În anul 1047 pecenegii sprijinã pe un
rãzvrãtit împotriva împãratului Constantin al IX-lea Monomahul şi anume
peLeon Tornikios dar bizantinii se aliazã cu barbari din nordul Dunãrii şi
reuşesc sã-i respingã pe pecenegi. În anul 1048 pecenegii invadeazã
imperiul Bizantin. Acesta a fost începutul rãzboiului dintre pecenegi şi
bizantini care s-a desfãşurat între anii 1048-1053. În decursul anului 1049
bizantinii au suferit din partea pecenegilor trei înfrângeri: la Diampolis,
Diachene şi Adrianopol. Conducãtorul pecenegilor era pe atunci Tyrah, fiul
lui Kilter, un bãrbat din cea mai înaltã stirpe, însã cam molatic şi
iubitor de tihnã. Iar
altul, numit Kegen, dupã neam neânsemnat, dar bãrbat activ şi energic şi
care adesea în rãzboaie se arãtase viteaz, era iubit de popor. De aceea şi
Tirah întindea curse cãutând sã-l ucidã. Aflând acela şi asociindu-şi
douã triburi, a trecut împreunã cu ele Istrul şi a ajuns la hotarele
romeilor, spunând cã vine ca transfug la împãrat şi cã va plãti tribut.
Împãratul Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055) este
înştiinţat şi acesta porunceşte arhontelui
ţinutului sã-i primeascã pe sciţi. Kegen se înfãţişeazã împãratului, se boteazã
creştin, el şi cei ce erau cu el şi primeşte titlul de patriciu.
Aşezându-se în ţinuturile de lângã Istru şi trecând fluviul pe neaşteptate fãcea multã
pagubã oamenilor lui Tyrah ucigându-i şi jefuindu-i. Tyrah a trimis atunci
solie împãratului în care se plânge de jafurile lui Kegen dar nu primeşte
rãspuns. Deândatã ce vine iarna Tyrah trece Istrul îngheţat şi intrã în imperiu pustiind tot
ce întâlnea în cale. Împãratul, aflând acestea, a trimis îndatã
arhontelui ţinutului armatã spre ajutor, pentru el şi pentru Kegen. În anul 1053
împãratul însãrcineazã pe ducele Paristrionului, ducele Bulgariei, Roman
Diogenes şi pe Vasile Monachos sã-i înfrunte pe pecenegi dar sunt
înfrânţi. Pecenegii, gãsind belşug de hranã şi de vin şi de alte bãuturi preparate
din miere şi îndopându-se nesãţios cu acestea,
cãzurã pradã unei boli de pântece. Aflând acest
lucru de la un dezertor, Kegen convinge şi trupele romeice sã nãvãleascã
asupra duşmanilor. Când barbarii vãzurã nãvala romeilor asupra lor, chinuiţi cum erau de boalã, au aruncat armele şi s-au predat duşmanilor. Dintre aceştia
câţi au ajuns înmâinile lui Kegen, unii au fost
ucişi iar alţii au fost vânduţi ca sclavi. Iar mulţimea rãmasã a fost colonizatã în ţara
bulgarilor. Acestia se vor rãzvrãti de câteva ori
dar, mai târziu încheie cu romeii un tratat pe 30 de ani3. În anul
1058 împãratul Isaac Comnenul porneşte într-o expediţie împotriva pecenegilor şi ungurilor dare devastau graniţa
Istrului.Unul dintre triburile pecenege nu i se supune şi anume cel condus de
Selte, dar este înfrânt cu uşurinţã de armata
bizantinã şi supus4.
      O ameninţare
pentru imperiu o constituie invazia uzilor în anul 1065 în timpul
împãratului Constantin al X-lea Ducas (1059-1067) .
Aceştia erau tot de neam scit dar mai nobili şi mai numeroşi decât
pecenegii. Aceştia au trecut Istrul împreunã cu avutul lor în corãbii
lungi şi monoxile şi au învins garnizoanele de la graniţã alcãtuite din romei şi bulgari.
Poporul uzilor se ridica la 60000 de oameni în stare sã lupte. O parte dintre
aceştia au jefuit întreg Illirycum-ul pânã la Tesalonic şi Elada şi au
adus cu ei o pradã uriaşã. Aceste lucruri îl descurajau pe împãrat, iar
el amâna strângerea armatei socotind cã neamul acesta este invincibil. Şi
trimiţând daruri încerca sã-i convingã prin acestea pe barbari sã încheie pace. Venind
însã o iarnã grea asupra lor, când se întorceau spre locurile lor, şi-au
pãrãsit nu numai prada de rãzboi dar şi propria avere pentru a le uşura
drumul şi a ajunge înapoi în tabãrã.
Intervenţia divinã i-a
salvat pe bizantini deoarece în tabãra uzilor a izbucnit o epidemie de
ciumã, împreunã cu o foamete şi cu rãzboiul cu bulgarii şi pecenegii
vecini care i-au desfiinţat ca popor în anul 1065.
O rãmãşiţã a lor se refugiazã la ruşi iar o
alta intrã în slujba împãratului care îi colonizeazã în
Macedonia5. Mai târziu uzii din armata bizantinã îi vor trãda pe
aceştia atunci când vor trece de partea turcilor selgiucizi în bãtãlia de
la Mantzikert din anul 1071        
      În afarã de
pericolele externe Imperiul a trebuit sã facã faţã şi unor rãscoale ale
populaţiei; una dintre acestea fiind şi cea a lui
Niculiţa din Larissa în anul 1066. Acesta era un aristocrat şi era un
apropiat al împãratului şi încearcã sã-l
avertizeze pe împãrat în legãturã cu o rãscoalã pusã la cale în
Tesalia de romei, vlahi şi bulgari dar avertismentele lui nu sunt luate în
seamã; îi trimite chiar şi o scrisoare dar nu primeşte rãspuns.
Încearcând sã-i prindã pe capii rãscoalei pe cont propriu este atras
pânã la urmã în cercul lor şi devine conducãtorul rãsculaţilor. La început înregistreazã
nişte victorii dar fãrã o prea mare importanţã. La sfârşitul anului 1066
primeşte de la împãrat o scrisoare întãritã cu jurãmânt care î-i
asigura imunitate lui şi asociaţilor lui în cazul
în care s-ar fi predat. Asociaţii care nu au acceptat oferta împãratului au fost arestaţi din porunca
lui Niculiţa care încerca o împãcare cu
împãratul. Înţelegerea nu a fost
respectatã decât pe o perioadã de 4 luni dupã
care împãratul, în înţelegere cu patriarhul Ioan
Xiphilinos care declarã nul jurãmântul şi
exileazã pe Niculiţa în tema Armeniacon,  în
castrul Amaseii6. O altã revoltã a coloniştilor din pãrţile Istrului care erau în majoritate pecenegi are loc între
anii 1072-1073 în timpul împãratilui Mihail al
VII-lea Dukas (1071-1078) din cauza sistemului de excesivã fiscalitate şi
austeritate impus de logothetul Nichifor. Pentru a linişti spiritele,
împãratul trimite ca mediator pe satrapul Dristrei, anume Nestor. Deoarece
logothetul îi confiscã averea, acesta devine
conducãtorul rãsculaţilor şi pregãteşte invadarea ţãrii romeilor şi mai ales asediul Constantinopolului. În anul
1073 temându-se de o trãdare Nestor ridicã asediul Constantinopolului şi se
întoarce cu armata în pãrţile Dunãrii. Aceastã rãscoalã a avut un ecou deoarece impozitele au
scãzut dupã aceea simţitor7.       
      În anul 1078
pecenegii nãvãlesc spre Adrianopol dar sunt convinşi de generalul Nichifor
Bryennios, cu daruri, sã se retragã. În acelaşi an generalul Alexie Comnenul îl înfrânge pe generalul rãzvrãtit Nichifor
Bryennios care se aliase cu pecenegii8. O altã rãscoalã este
condusã de Nichifor Basilakios care se aliase cu pecenegii în acelaşi an
1078 pentru a-l detrona pe noul împãrat Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081)9 proclamându-se împãrat dar
este înfrânt de Alexie Comnenul. Basilakios fusese duce de Dyrrhachium,
înlocuind în acest post pe Nichifor Bryennios, dupã ce şi acesta se
rãzvrãtise. Pe când trupele erau ocupate cu expediţia împotriva lui Basilakios, pecenegii aliaţi cu trupe cumane
au nãvãlit asupra Adrianopolului incendiind mai
multe locinţe dupã care
s-au retras10. Cu aceastã ocazie avem prima menţiune a prezenţei cumanilor în Sudul Dunãrii. În anul 1084 pavlicianul Traulos care era om de
casã al împãratului Alexie Comnenul (1081-1118),
se refugiazã împreunã cu un grup de eretici din secta pavlicienilor în
orãşelul...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.