| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - analiza

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                             
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
                                                                                 
Camil Petrescu
1. Despre autor:
       Teoretician al “noului roman”, Camil Petrescu este scriitorul
care a introdus o noua structura a operei si un nou stil. Problematica
fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a cunoasterii,
cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei:
spirite lucide, neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt
intelectuali aflati in cautarea absolutului.
2. Creatii ale autorului:
       De-a lungul vietii, Camil Pettrescu a realizat  diversitate de
opera literare, printer care se numara: “Jocul ielelor”, “Suflete
tari”, “Act venetian” (dramaturgie), “Patul lui Procust”
(romane).
3. Incadrarea operei:
       In “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, Camil
Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul
sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se salveaza prin
constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in
tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.
4. Definirea speciei:
       Ca orice roman, “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi” este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu
actiune complexa, cu puternice conflicte si o intriga complicate la care
participa numeroase personaje construite modern de Camil Petrescu.
       Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se
contureaza direct prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri,
sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie.
5. Tema:
       Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale
cautatorului de absolute.
6. Titlul:
       Titlul romanuljui ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan
Ghiorghidiu prin noaptea incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate
de iubire.
       Cuvantul “noapte”, repetat in titlu reda simbolic
incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si
tainele firii umane. Cele doua “nopti” sugereaza si doua etape din evolutia
protagonistului: iubirea si trazboiul.
7. Perspectiva auctoriala:
Naratorul-personaj, subiectiv si naratiunea la
persoana I definesc perspective narativa.
Perspectiva psihologica este realizata prin
mijloace de analiza a constiintei, naratorul autodiegenic apeland la dialog,
monolog interior, flashback si cuvinte cu valoare de symbol. Toate acestea
argumenteaza caracterul subiectiv al romanului.
Modalitatea narativa se remarca prin prezenta
marcilor formale ale naratorului, de unde reiese implicarea acestuia in
evenimente, pana la substituirea lui de catre personaj.
Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta
temporala a evenimentelor sub forma de flashback si analepsa.
Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real,
fontul si un spatiu imaginar inchis, al framantarilor, chinurilor si
zbuciumului din constiinta personajului.
8. Rezumat:
       Incipitul romanului il reprezinta pe Stefan Ghiorghidiu, potrivit
jurnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent reservist in
primavera anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea
Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.
       Romanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand Ghiorghidiu
adduce in present (timpul subiectiv) experienta erotica, pe care o noteaza in
jurnalul de campanie: “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la
Universitate si banuiam ca ma inseala”.
Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca
duc o viata modesta, aproape de saracie, iubirea fiind singura lor avere.
Moartea unui unchi de-a lui Ghiorghidiu, pe
nume Tache, ii aduce lui Stefan o mostenire substantiala, fapt care schimba
radical viata tanarului cuplu, societatea mondena capata pentru Ela importanta
primordiala.
       Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o
lume mondena, lipsita de griji, dar si de adevarate orizonturi, preocupata
numai de moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se simtea
uimitor de bine. In casa acestei verisoare cei doi cunosc ”un vag avocat,
dansator, foarte cautat de femei”, domnul G. Stefan observa ca Ela pare
foarte fericita in preajma lui, ba mai mult, se staduia sa se afla mereu
alaturi de el. Stefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca Ela l-ar
putea insela.
Excursia de la Odobesti pune sub semnul
indoielii fidelitatea sotiei. Alta data, sosind pe neasteptate  intr-o
noapte de la Azuga, unde fusese concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste
sotia acasa. Ela ajunge pe la opt dimineata. Stefan o alunga, fiind convins ca
“niciodata femeia asta nu ma iubise” si-i cere sa divorteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si
sublocotenentul Ghiorghidiu, fiind concentrate in armata pe Valea Prahovei,
aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la Campulung. Il zareste in oras pe domnul G.
si atunci nu se mai indoieste ca acesta “venise pentru ea aici, ii era deci
sigur amant”.  Planuieste sa-I omoare pe amandoi, dar se intalneste cu
locotenent-colonelul care il sileste sa mearga impreuna la
regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul “Intaia
noapte de razboi”, care ilustreaza o imagine de groaza a frontului, cu o
armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul
dezorientati.
Deprinderea eroului din drama tortuara a
incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale, mult mai
dramatice, aceea a razboiului la care Ghiorghidui participa efectiv, luptand
pentru libertatea Ardealului de sub ocupatia trupelor
austro-ungare.
Pe front Stefan Ggiorghidiu este ranit. Se
intoarace in Bucuresti, in convalescenta. Acum Ela ii pare o straina. Isi da
seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut “gasi alta la fel”. Ii
daruieste casele de la Constanta, bani, “absolut tot ce era in casa, de la
obiecte de prêt la carti […] Adica tot trecutul”, ramanand
singur.
9. Caracteristici rasaturi:
       Romanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificative
“Ultima noapte de dragoste”, care exprima aspiratia catre sentimental de
iubire absoluta, si “Intaia noapte de razboi”, care ilustreaza imaginea
razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii.
Daca prima parte a romanului este o fictiune,
deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nut raise o drama de iubire pana
la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul
fiind ofiter al armatei romane, in timpul primului razboi mondial.
Este un roman modern deoarece: Stefan
Ghiorghidiu este intellectual, foloseste mijloace moderne de analiza
psihologica (introspectia, monologul interior), demitizari (iubirea, razboiul,
statul).
“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi” este un roman subiectiv deoarece evenimentele sunt relatate la
persoana I, naratorul relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si se
implina in evenimentele pe care le nareaza.
Este un roman erotic intrucat sunt prezente
mitul iubirii si motivul cuplului. Stefan Ghiorghiu vede in Ela idealul de
femeie (se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata
din Universitate), apoi ca pe o Madona falsa (este uimit cand observa ca ELei
ii placea sa discute politica, sa intervina indiscutiile barbatilor). Nu o mai
recunoaste (in ochii lui Stefan, Ela decade, devine o femeie oarecare), isi da
seama ca e indragostit de o iluzie (in capitotlul “Diagonalele unui
testament”, viata celor doi se schimba radical), intr-un final iubirea dintre
cei doi esueaza.
10. Caracterizarea personajuliu
principal:
       Protagonistul romanului “Ultima noapte de dragoste intaia noapte
de razboi”, Stefan Ghiorghidiu, este personajul-narator al evenimentelor si
personaj “rotund” (“care nu poate fi caracterizat succinct si exact”,
E.M.Forster) prin complexitatea si profunzimea psihologica. El traieste in doua
realitati temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), in care povesteste
intamplarile de pe front si una a timpului psihologic (subiectiv), in care
analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate
in jurnalul de front, in care Ghioghidiu investigheaza cu luciditate ata
experientaa subiectiva a iubirii, cat sic ea obiectiva, traita, a
razboiului.
       Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: “ma
chinuiam launtric ca sa par vessel si eu ma simteam imbecile si ridicol si
naiv”.
Caracterizarea indirecta reiese indirect din
faptele si trairile protagonistului.
Stefan Ghiorghidiu este o natura reflexive,
care isi analizeaza in amanunt, cu luciditate, starile interioare, cu o
constiinta unica, insetat de certitudini si adevar: “Cata luciditate atata
constiinta, cata constiinta atata pasiune si deci atata drama”.
Fire pasionala, puternic reflexiva si
hipersensibila, Stefan Ghiorghidiu aduna progresiv semene ale nelinistii, ale
incertitudinii, ale indoielilor sale chinuitoare, pe care le analizeaza
minutios.
Conflictul interior al personajului-narator
este de natura filozofica, el cauta cu incapatanare adevarul, fiind un pasionat
al certitudinii absolute.
Stefan spera sa gaseasca in Ela idealul sau de
iubire si feminitate catre care aspira cu toata fiinta, ideal care s-a prabusit
dramatic si din cauza conceptiei sale...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.