| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Turismul rural,ecologic si cultural in comuna Moeciu

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Turismul rural, ecologic
şi cultural în comuna Moeciu
Atât în practica turistică
internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se con­sta­tă o îndreptare a populaţiei
oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se
re­marcă faptul că formele
de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide,
monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai
aglo­me­­rat şi mai trepidant) nu mai satisfac
aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei în­­semnate părţi din rândul
populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odih­­nă şi recreere este o tendinţă
generală în practica mondială a turismului şi în ultimii ani şi în
România.
Treptat însă, turismul rural a început să
fie privit ca o posibilitate concretă de dez­vol­tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a
dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru
toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi
cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea
nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de
muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor,
construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită
cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale
defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.
Comuna Moeciu – prezentare generală
             
MOECIU
Comuna Moeciu este situată în centrul
ţării, la extremitatea sudică a judeţului Bra­şov, între masivele Piatra Craiului
şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti­tu­dine cuprinsă între 800 şi 1200 m,
ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi
dispune de o suprafaţă împădurită de 5482 ha.
Această aşezare a fost ates­tată documentar în anul 1405, în
cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă şi arhitectură:
Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea
Maicii Domnului”, din1818.
Comuna Moeciu face
parte din unitatea geografică social-economică a locali­tă­ţi­lor brănene. Este situată la 30 km
distanţă de reşedinţa de judeţ – Braşov –, pe
DN 73 şi are în com­po­nenţă şase
sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul
Carului, Măgura şi Peştera. Accesul în Moeciu din Bucureşti pe drumul
eu­ropean E60,
dis­tan­ţa între localităţi fiind de 182 km.
Accesul pe cale ferată se face fo­lo­­­si­nd
re­ţea­ua Bu­cu­reşti-Braşov (166 km) şi
Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). Cât priveşte ac­­cesul cu au­to­bu­zul, acesta se face din Autogara
II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zil­­nic, din 30 în 30 de minute,
sâmbăta şi duminica din oră în oră, deşi nu este foarte con­for­tabil şi circulă cu viteză relativ
redusă.
       Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, şi este dat de
ocupaţiile pas­­torale ale
locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor). De-a
lungul timpului locu­i­to­rii acestei aşezări şi-au câştigat
un bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră­vechi. Comuna este slab
industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei
so­cie­tă­ţi ce activau în domeniul
transportului de călători, întreţinerii păşiunilor şi ex­plo­­atării fondului forestier.
Clima din zona
Moeciu este temperată de
depresiune intramontană caracterizată prin veri ră­coroase şi ierni reci. Temperatura
medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve­cine se înregistrază valori cuprinse
între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm­pu­lung). În lu­­na iulie, care este cea mai
călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie
temperatura variază între -10 şi -15°C. Zona Moeciu es­te bogată în pre­­cipitaţii, nu­mărul mediu al zilelor ploioase fiind
de 120 zile/an. În sezonul rece, nu­­mărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile­/­a­n, iar
grosimea stratului de ză­pa­­dă este de
40-50 cm. Vân­turile
pre­do­mi­na­n­­te în zonă au o viteză de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii către capete
condiţionează permanenta mişcare a maselor de aer, inversiunile termice
fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente şi
bri­­zele de munte-vale.
Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă,
adă­post de vânturi
puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi îndelungat,
in­solaţie ridicată cu
valenţe turistice deosebite.
Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezenţa cursurilor
de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic
al râului Turcu, aflu­­­ent al râului Bârsa.
Fauna: pe crestele
montane cu deosebire în Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot
ad­­­mira capra neagră.
Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vul­pea, mistreţul, veveriţa, căpriorul,
râsul, toate fiind ocrotite.
Avifauna este
reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea,
mier­la, cinteza,
piţigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi
boiştean.
Flora: altitudinea
culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la
li­­mita inferioară se
află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele.
Pă­duri compacte de molid
sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra­iu­lui, Munţii Bucegi îndeosebi în
versanţii nordici. Ca urmare a populării îndelungate, re­gi­u­­nea a fost puternic despădurită,
pajiştile şi fâneţele luând locul codrilor de altădată.
Dintre plantele medicinale care se găsesc în
zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul,  coa­­da şoricelului. Pentru iubitorii de
zmeură şi mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip­sesc nici livezile de pomi fructiferi:
meri, peri, vişini, cireşi.
Cadrul natural
prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării armonioase a
di­­­­fe­ritelor forme de relief (munte înalt,
platou, forma vălurită de-a lungul râurilor şi vă­I­lor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată),
toate acestea creând un va­lo­­­ros
potenţial economic şi turistic, slab exploatat până în prezent. Zona
montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri
naţionale Bucegi şi Piatra Cra­iu­lui, creează
condiţii favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte
de at­rac­­ţie pentru turişti se enumeră
obiectivele: Peştera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pră­pas­­ti­ile Măgurei,
etc.
2. Bogăţia cultural-istorică a zonei
Bran-Moeciu
Comuna Moeciu păstrează o instalaţie
tradiţională pentru prelucrarea lânei, o pi­vă, un joagăr, o moară, acestea
numărându-se printre puţinele piese originale rămase în Ro­­­mânia. Satul Peştera reprezintă
un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu li­li­eci”. Satul Măgura atrage turiştii
prin casa tradiţională Runceanu, construită în totalitate din lemn, în
vreme ce satul Şimon este o localitate recunoscută prin portul popular,
ţe­să­tu­ri, împletituri din lână şi arta
cojocăritului.
       - Vecinătatea Castelului
Bran, precum şi toate aceste valori culturale şi
istorice re­pre­zintă atractive destinaţii pentru
turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment în
istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul
1994 ace­astă formă de
turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul
Aso­ciaţiei na­ţionale de turism rural, ecologic şi
cultural - ANTREC, în zona Bran – Mo­e­ciu activând
prin­cipala filială a
asociaţiei coordonată de Mioara Stoian.
- Muzeul etnografic  în aer liber din
Bran este amenajat în parcul din ve­ci­nă­­ta­tea Castelului Bran. În acest muzeu au
fost adu­se şi
re­­con­sti­­tuite unele din cele mai
ve­chi şi mai tipice
construcţii din zonă. Deschis pen­tru public în 1961, mu­­zeul număra în 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii
teh­ni­ce. Monumentele au fost se­­lec­ţio­nate şi gru­­pate pe baza cercetărilor din
1958-1960.
- Muzeul Vămii,
supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania şi
Mun­tenia. Din 1377-1382
când a fost construit, până astăzi, el a fost martorul unor eve­ni­men­te-reper pentru istoria locurilor pentru
care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama.
- Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima
Reginei Maria, semn al pre­­ţu­irii de care Branul şi brănenii s-au
bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti.
- Case memoriale din
zona Bran
{ Sextil Puşcariu
(1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar, membru al Aca­de­mi­ei
Ro­mâne
{ Dr. Aurel
Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional
Românesc din Bran, sem­na­tar al
actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al
lo­ca­­lităţii Bran.
{    Dr. Iosif Puşcariu
(1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov
{ Profesor Doctor
Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de
re­­nume mon­dial, membru al Academiei de Ştiinţe
Medicale.
{   Profesor Doctor Docent
Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei me­di­ci­nei şi
mem­bru al unui număr de 23
de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori­­gi­ne şi iubire.
{ Profesor
Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din
Bu­­cu­re­ş­ti, cercetător şi dascăl de
excepţie, fiu al Branului.
Cheile Moeciului cu...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.