| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Tulburarile de limbaj

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
TULBURARILE DE LIMBAJ
2.l. LIMBAJUL
2.l.l. DEFINITII
          Limbajul
este definit cel mai adesea ca fiind activitatea psihica de comunicare intre
oameni prin intermediul
limbii(         
,p.l88).
          “Limbajul este o activitate verbala, comunicare prin intermediul
limbii: una dintre formele activitatii comunicative ale
omului”.(          
,p.l62,l965).
          Limbajul
este un fenomen individual, individualizarea realizandu-se atat in plan
fiziologic (datorata unor particularitati ale aparatului fonator, cat si in
plan psihologic, el avand o manifestare  personala si diferita de la
individ la individ.(         
,p.288).
          Rubinstein
considera ca “limbajul este limba in
actiune”.(        
,p.l88)
          Limbajul
este mijlocul de vehiculare al limbii, el presupune transformarea elementelor
limbii in elemente proprii, ori pentru aceasta este necesara constientizarea
laturii fonetice, grafice si semantice a cuvintelor, trecerea de la structuri
semantice simple (cuvinte izolate) la structuri semantice complexe (propozitii,
fraze, discursuri, texte ).
          Limbajul
este unul dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai frecvent folosit
in comunicarea interumana.
          Limbajul
este denumit “un vehicul ce transporta intentii, atitudini, un simplu mijloc
de transmisie ă informatiilor, care circula fara
rezistenta de la un sistem cognitiv la
altul”(        
,p.          ).
          Limbajul
este un tip de conducta verbala, ce implica activitati diverse(vorbire,
ascultare, schimb de idei, retinerea messajelor sonore, reproducerea sau
traducerea lor).
          Limbajul ca
facultate inerenta si specifica speciei umane, constituie expresia si
realizarea conduitelor
verbale.(         
,p.6-7).
          2.l.2.
Functiile limbajului
          Gerard
Wackenheim considera ca limbajul si comunicarea indeplinesc, in raport cu
individul, urmatoarele functii:
          a). Ii
permite individului sa traiasca alaturi si impreuna cu altii, sa ia pozitie
fata de altii, sa se adapteze situatiilor noi, sa tina seama de experienta
altora, sa asimileze o parte din ea.
          b). Functia
de dezvaluire si autodezvaluire(prin comunicare, individul se face cunoscut
altora, dar si siesi, isi corijeaza o serie de perceptii si atitudini eronate,
se introspecteaza si se poate intelege mai bine).
          c). Functia
valorizatoare(comunicarea raspunde nevoii individului de ă fi apreciat, prin intermediul ei individul atragand atentia
altora asupra sa, implicit, afirmandu-se.).
          d). Functia
reglatoare a conduitei alterate( comunicand cu altii, un individ isi poate
ameliora pozitia in ierarhia grupului, ii poate determina pe acestia sa-si
schimbe atitudinile, creeaza conflicte sau atmosfere destinse in timpul unei
conversatii).
          e). Functia
terapeutica( comunicarea este un mijloc curativ, marturie in acest sens
constand psihanaliza, psihodrama si intretinerea rogersiana).
          Foarte
importante sunt functiile urmatoare:
          f). Functia
de comunicare sau de transferare a continutului de la continut, de la o
persoana la alta.
          g). Functia
cognitiva, de integrare, conceptualizare si in genere de elaborare a
gandirii. 
         
Caracteristicile acestei functii este directivarea si fixarea rezultatelor
activitatii de cunoastere. Limbajul, prin intermediul acestei functii
focalizeaza si mediaza operatiile de generalizare si abstractizare. De
asemenea, permite explorarea si investigarea realitatii si imbogatirea si
clasificarea cunostintelor.
          h). Functia
simbolic-reprezentativa, de substituire a unor obiecte, fenomene, relatii prin
formele verbale sau alte semne.
          i). Functia
expresiva, de manifestare complexa a unor idei, imagini nu numai prin cuvintele
insasi, dar si prin intonatie, mimica,pantomimica, gestica.
          j). Functia
persuasiva, sau de convingere, de inductie de la o alta persoana ă unor idei
si stari emotionale.
          k). Functia
reglatorie sau de determinare, conducere a conduitei altei persoane si a
propriului comportament.
          l). Functia
ludica sau de joc, presupunand asociatii verbale de efect, consonante, ritmica,
ciocniri de sensuri, etc. mergand pana la constructia artistica.
          m). Functia
dialectica sau de formulare si rezolvarea contradictiilor sau conflictelor
problematice.(          ,p.7l-72).
2.2. ETIOLOGIA SI CLASIFICAREA TULBURARILOR DE
LIMBAJ
          Asupra
individului uman actioneaza  o multime de factori, dintre care unii sunt
nocivi. Acestia pot influienta negativ dezvoltarea sa, dar organismul are o
anumita rezistenta ce ii permite o evolutie normala si numai in anumite
conditii de fragilizare generala sau partiala,acestia determinand dereglari
psihice. Pentru acestea, se impune o analiza globala a principalelor categorii
de factori care pot influenta negativ dezvoltarea limbajului si care pot
determina oricare disfunctie de limbaj.
          Cunoasterea
cauzelor este necesara nu numai pentru a le preveni, dar si pentru adaptarea
unei metodologii stiintifice in stablirea diagnosticului diferential si a
modalitatilor de corectare a limbajului tulburat, insa nu intotdeauna se pot
stabili cu exactitate cauzele; care au provocat o tulburare sau alta de limbaj
si ca de cele mai multe ori la baza unei dereglari sau nedezvoltari normale se
afla un complex de cauze.
          Prin urmare
cauzele care determina handicapuri de limbaj pot actiona in trei etape
diferite: in perioada intrauterina a dezvoltarii fatului, in timpul nasterii si
dupa nasterea individului. Dintre cauzele care pot actiona in timpul sarcinii,
citam: diferitele intoxicatii si infectii, bolile infectioase ale gravidei,
incompatibilitatea factorului PH, carentele nutritive, traumele mecanice care
lezeaza fizic organismul fatului, traumele psihice suferite de gravida,
incepand cu neacceptarea  psihica a sarcinii si terminand cu trairea unor
stresuri, framantari interioare, spaime care  isi pun pecetea asupra 
dezvoltarii functionale a fatului. Din categoria cauzelor care actioneaza in
peroada nasterii le mentionam pe urmatoarele: nasterile grele si prelungite
care pot provoca leziuni ale sistemului nervos central, asfixiile ce pot
determina hemoragii la nivelul scoartei cerebrale, diferite traume fizice, cum
ar fi lovirea capului de oasele pelviene, accidentele mecanice,
etc.
          Cauzele care
actioneaza dupa nastere alcatuiesc grupa cea mai mare. Ele pot fi impartite in
patru categorii:    
Cauzele organice de natura centrala sau
periferica.
Avem in vedere diferitele traumatisme mecanice
care influenteaza negativ dezvoltarea sistemului nervos central sau afecteaza
nemijlocit auzul si organele fonoarticulatorii. In baza unor leziuni la
nivelul  sistemului nervos central se pot produce printre alte tulburari,
disfunctii  ale limbajului ce au o mare varietate, cu cat zona lezata este
mai intinsa sau mai profunda, cu atat tulburarile sunt mai ample si cu un inalt
grad de complexitate pentru ca, de cele mai multe ori, sunt atinsi mai multi
centri corticali implicati in realizarea diferitelor functii psihice, Lezarea
timpanului impiedica receptia corecta a limbajului si emiterea normala a
sunetelor, iar anomaliile dento-maxilo-faciale nu permit o participare
sincrinizata a tuturor elementelor necesare realizarii procesului vorbirii.O
asemenea situatie are loc in prognatism si progenie, ca si in macroglosie sau
microglosie. O anumita frecventa o au infectiile si intoxicatiile cu substante
chimice, medicamentoase, cu alcool, care pot afecta, organic sau functional
mecanismele neurofiziologice ale limbajului. Si unele boli ale primei
copilarii, ca meningita, encefaleea, scarlatina, rujeola, pojarul s.a. pot da
tulburari de limbaj atat pe cale centrala, cat si periferica.
          Cauze
functionale:
Aceste cauze pot produce tulburari ale
limbajului care privesc atat sfera senzoriala(receptoare), cat si cea
motorie(efectoare).Cauzele functionale pot afecta oricare din componentele
pronuntarii: expiratie, fonatie, articulatie. Astfel apar dereglari ale
proceselor de excitatie, inhibitie, de nutritie la nivelul cortexului,
insuficiente ale auzului fonematic, putand incetini traseul normal al
limbajului.
Cauze neurologice care influenteaza mai cu
seama pe acei subiecti care congenital au o constructie anatomo-fiziologica
fragila sau cu tendinte patologice.Asemenea alienatii mintal la cei cu
tulburari de memeorie si de atentie, la cei cu tulburari ale reprezentarilor
optice si acustice. Din aceasta categorie fac parte si subiectii care se
supraapreciaza-infatuatii, aceste manifestari influentand negativ structurarea
personalitatii si limbajului.
Cauze psiho-sociale: Frecventa lor este
relativ mare, iar efectele lor negative impieteaza nu numai asupra dezvoltarii
limbajului ci si asupra intregii dezvoltari psihice a omului.
(          
,p.          ).
       Din
aceasta categorie fac parte unele metode gresite, in educatie (iatrogebiile si
didactogeniile), slaba stimulare a vorbiri copilului in ontogeneza timpurie,
incurajarea coplului mic in folosirea unei vorbiri incorecte pentru amuzamentul
parintilor, adultilor, ce duc la formarea unor modele cu o vorbire incorecta in
perioada constituirii...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.