| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Tratatul

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Tratatul
Definitia si elementele
tratatului
Definitia si sediul legal al
materiei
Tratatul reprezinta “actul juridic care
exprima acordul de vointa între doua sau mai multe state, sau alte subiecte de
drept international în scopul de a creea, modifica sau stinge drepturi si
obligatii în raporturile dintre ele” . Ansamblul normelor care reglementeaza
încheierea, aplicarea, respectarea, interpretarea, modificarea, cazurile de
nulitate si de încetare a tratatelor constituie dreptul
tratatelor.
Regimul juridic al tratatelor este reglementat
în doua documente internationale de referinta – Conventia privind dreptul tratatelor
încheiate de catre state (Viena, 1969) si Conventia privind dreptul tratatelor
încheiate de catre state si organizatii internationale (Viena, 1986). Conform
primei Conventii, tratatul reprezinta “un acord international încheiat
între state în forma scrisa si guvernat de dreptul international, fie ca este
consemnat într-un singur instrument sau în doua, ori mai multe instrumente
conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara” (art.2.a).
1.2. Elementele tratatului
si denumirea
Elementele esentiale ale tratatului sunt:
subiectele sau partile tratatului, respectiv
statele sau alte subiecte de drept international;
vointa partilor, liber exprimata;
obiectul tratatului.
Tratatul este guvernat de normele dreptului
international. Statele pot sa încheie între ele acte guvernate de dreptul lor
intern, însa asemenea acte nu intra în categoria tratatelor (de exemplu,
contractele).
Denumirea generala care se refera la orice
tip de acord încheiat între state este cea de “tratat”. Acordurile pot sa
fie încheiate si sub alte denumiri, fara ca acest lucru sa influenteze natura
juridica a actului: conventie, acord, pact, protocol, act final, statut
etc.
Clasificarea tratatelor
internationale
Clasificarea tratatelor internationale se
poate face dupa mai multe criterii:
dupa numarul partilor contractante: tratate
bilaterale si multilaterale;
dupa obiectul lor de reglementare: tratate
politice, acorduri economice, culturale, sau juridice etc.;
dupa durata valabilitatii lor: tratate cu termen
si tratate pe durata nedeterminata (de exemplu, tratatele de pace);
dupa posibilitatea de aderare la tratat: tratate
deschise si tratate închise;
dupa calitatea partilor contractante: tratate
încheiate numai de state, tratate încheiate între alte subiecte de drept
international;
dupa continutul material: tratate
–contract (care urmaresc realizarea unei operatii
juridice, cum sunt tratatele de comert) si tratate – lege (cele prin care se stabilesc reguli de drept, cum este Carta
O.N.U.).
Încheierea tratatelor
Etapele încheierii unui
tratat
Pe cale cutumiara s-a conturat un ansamblu de
reguli procedurale, care aplicabile etapelor procesului de încheiere a unui
tratat international. Codificate prin Conventia de la Viena din 1969 privind
dreptul tratatelor, acestea au o valoare supletiva, Conventia propunând mai
multe reguli alternative între care statele pot sa opteze. Multe din
dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a procesului de
încheiere a tratatelor cuprind mentiunea “în afara cazurilor în care
partile nu convin altfel”. Prin urmare, procedura de încheiere a tratatelor
este guvernata de regula “autonomiei depline de vointa a partilor”. În
general, la încheierea unui tratat international se parcurg trei etape:
negocierea textului;
semnarea tratatului;
exprimarea consimtamântului partilor de a se
obliga prin tratat.
Aceste etape sunt urmate de intrarea în
vigoare a tratatutului.
Negocierea
Este prima etapa, în cursul careia se
elaboreaza textul tratatului. Negocierile se desfasoara între reprezentantii
statelor cu atributii speciale în acest domeniu. Împuternicirea unui
reprezentatnt al statului trebuie sa rezulte din documente care emana de la
autoritatile competente ale fiecarui stat, în conformitate cu dispozitiile
constitutionale sau ale altor legi interne. Aceste documente poarta denumirea
de “depline puteri”, definite în Conventia privind dreptul tratatelor,
astfel: “documentul emanând de la autoritatea competenta a unui stat si
desemnând una sau mai multe persoane împuternicite sa reprezinte statul
pentru negocierea, adoptarea sau autentificarea textului unui tratat, pentru a
exprima consimtamântul statului de a fi legat printr-un tratat sau pentru a
îndeplini oricare alt act cu privire la tratat” (art.1, c). Persoana
împuternicita cu “deplinele puteri” se numeste “plenipotentiar”. În
ceea ce priveste împuternicirea care rezulta din deplinele puteri, Conventia
manifesta o anumita suplete, permitând confirmarea ulterioara a
împuternicirii unei persoane care a participat la un act legat de încheierea
unui tratat fara a prezenta deplinele puteri.
Pe lânga persoanele special împuternicite
prin “deplinele puteri” exista si o categorie de persoane, care, în baza
functiei pe care o îndeplinesc în stat nu au nevoie sa prezinte deplinele
puteri în vederea negocierii si încheierii tratatului. Aceste persoane sunt:
seful statului, seful guvernului si ministrul de
externe;
sefii misiunilor diplomatice, dar numai pentru
adoptarea tratatelor bilaterale, între statul acreditant (care îl trimite) si
statul acreditar (statul gazda);
reprezentantii statelor participanti la o
conferinta sau la lucrarile unei organizatii internationale, în vederea
elaborarii unui tratat.
Semnarea
Urmatoarea etapa în încheierea unui tratat
international este semnarea acestuia, act care poate sa aiba o dubla
semnificatie: fie de autentificare (provizorie sau definitiva) a textului
tratatului, fie de exprimare a consimtamântului statului de se obliga prin
tratat. (a doua varianta va fi examinata la pct.3.4(d)).
În primul caz, semnarea echivaleaza cu
atestarea solemna, de catre statele care au participat la negocieri a faptului
ca negocierile s-au încheiat iar textul semnat are o forma defintiva, fara sa
mai poata fi modificat unilateral de catre vreunul dintre statele participante.
Pentru a creea efecte juridice, semnarea va fi urmata de ratificarea
tratatului.
Etapa negocierii unui tratat nu este urmata
în toate cazurile, imediat, de semnarea definitiva a textului. Exista situatii
în care, dupa încheierea negocierilor, se procedeaza doar la semnarea
“ad-referendum” sau la parafarea textului. Semnarea cu mentiunea
“ad-referendum” semnifica autentificarea tratatului, dar numai cu carcater
provizoriu. Parafarea, care consta în înscrierea initialelor numelui
negociatorului împuternicit al fiecarui stat pe textul negociat, are de
asemenea, efect provizoriu. Ambele proceduri prezentate trebuie sa fie urmate
de semnarea definitiva a tratatului, conditie obligatorie pentru declansarea
procedurilor etapei urmatoare.
Exprimarea consimtamântului
A treia etapa consta în exprimarea
consimtamântului statului de a deveni parte la tratat, acceptând obligatiile
care decurg din dispozitiile acestuia. Legislatia interna a statelor prevede
mijloacele juridice prin care statul îsi exprima vointa de fi legat prin
tratat.
a) O modalitate de exprimare a
consimtamântului statului de a fi “legat” prin tratat este ratificarea. De
regula, prin simpla participare la negocierea si semnarea unui tratat, statele
nu se considera obligate, din punct de vedere juridic, de dispozitiile
acestuia. Angajarea defintiva presupune interventia unui act intern, prin
intermediul caruia organele special abilitate ale statului – de obicei parlamentele nationale
– analizeaza dispozitiile
tratatatului si decid asupra angajarii statului. Acest act constituie
ratificarea tratatului.
Uneori, ratificarea tratatului impune
elaborarea unei legislatii interne pentru aplicarea dispozitiilor acestuia.
Ratificarea tratatelor de catre parlament este în prezent, mijlocul principal
prin care organul legislativ controleaza exercitarea de catre executiv a
dreptului de a negocia tratatele internationale.
Termenul de ratificare depinde în mare
masura de natura tratatului si este prevazut în clauzele finale ale acestuia.
Ratificarea nu poate fi partiala sau conditionata, ci numai acordata sau
refuzata, iar daca un stat încearca sa modifice un tratat în timpul
ratificarii, acest act echivaleaza cu un refuz al ratificarii, însotit de o
noua oferta care poate sa fie, sau nu acceptata. La tratatele multilaterale
statele pot sa formuleze, o data cu ratificarea si în anumite limite,
rezerve.
b) O alta modalitate de exprimare a
consimtamântului statelor este aprobarea sau acceptarea. Aceasta modalitate a
aparut ca o alternativa mai simpla la ratificarea tratatelor, determinata de
cresterea numarului acestora. Pe aceasta cale se realizeaza o examinare rapida
a dispozitiilor unor tratate si se evita procedura mai lunga si complicata a
ratificarii de catre parlamentele nationale. Procedura aprobarii sau a
acceptarii este de competenta guvernelor.
În conformitate cu legile interne ale
fiecarui stat sunt supuse aprobarii sau acceptarii de catre guvern, tratatele
care nu implica un angajament politic major sau care nu se refera la domenii
esentiale ale suveranitatii statelor.
c) Aderarea la tratate este o modalitate de
exprimare a consimtamântului statelor, aplicabila numai tratatelor
multilaterale, care poate sa intervina în cazul în care un stat nu a
participat la negocierea si semnarea tratatului, dar decide...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.