| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Trasaturi generale ale atmosferei terestre

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
       
         
          
       
        
        
        
       
      
Trasaturi generale ale atmosferei terestre
Deasupra
continentelor si oceanelor se afla un invelis gros numit atmosfera, a carui existenta este
necesara pentru desfasurarea vietii pe Terra. Acest in velis este intr-o
permaneta interactiune cu relieful, cu suprafata solului, aoceanelor si a
gheturilor, prin fluxuri permanente de energie si substanta, asigura mediul
favorabil aparitiei si dezvoltarii biosferei.
Indelungata evolutie a planetei noastre,
atmosfera a existat inca de la inceput, insa avea o compozitie diferita fata de
cea actuala (dominau H, He, CO, NH). Ea s-a
modificat treptat prin:
pierderea in spatiu a unor gaze usoare (H, He);
transferul, din
scoarta, al gazelor si vaporilor de apa, al particulelor solide fine, prin
vulcanism si prin alte emanatii;
consumarea
CO de catre plante incepand cu paleozoicul
si fixarea lui in diferite roci carbonice;
eliberarea
O de catre plante prin
fotosinteza;
eliberarea de gaze
in urma impactului meteoritilor cu scoarta;
transferul de
pulberi si gaze prin diferite activitati ale omului (indeosebi in ultimul
secol).
La limita inferioara a atmosferei aerul
patrunde in scoarta prin pori, fisuri, crapaturi, excavatii, pana la adancimi
ce variaza de la cateva zeci de metri la cateva sute de metri.
Atmosfera nu are o limita superioara bine
definita. Se poate considera ca atare cea de    40.000 km, daca
se tine cont de limita pana unde se manifesta gravitatia, sau cea de 3.000 km,
unde denstatea gazelor este egala cu aceea din spatiul interplanetar. Intrucat
anumite fenomene (de exemplu, aurorele polare) se produc la inaltimi mari, se
accepta intervalul de la 3.000 la 10.000 km ca facand trecerea spre spatiul
interplanetar. Masa totala a atmosferei a fost evaluata la 5,13 x 10 tone, repartizand a milioana parte din masa Terrei; peste 99% din
aceasta este concentrata in primii 36 km de la suprafata Pamantului.
Multa vreme invelisul gros al Pamantului n-a
putut fi studiat decat pana la o inaltime redusa. Aceasta avea sa creasca o
data cuinventarea baloanelor-sonda, care le-au permis specialistilor sa faca
observatii in zone in care alt fel nu aveau cum sa ajunga. Astazi atmosfera
Terrei este supravegheata permanent de o retea de peste 9.000 de statii
meteorologice, de sateliti meteorologici, de sonde si baloane speciale si de
sisteme perfectionate de radar. Un loc aparte in joaca satelitii meteorologici,
gratie carora poate fi supravegheata si analizata intreaga planeta, inclusiv
invelisul sau
gazos.                
Datele obtinute prin aceasta retea de
supraveghere stau la baza studiilor meteorologice, meteorologia fiind stiinta
ce se ocupa cu studiul atmosferei.
2. Alcatuirea si structura
atmsferei
Alcatuirea
atmosferei
Atmosfera este alcatuita din diferite gaze,
apa in stare de vapori si aerosoli (cenusi vulcanice, saruri, pulberi etc.).
Partea inferioara atmosferei, pana la altitudinea de 90-100 km, este denumita
homosfera, fiind relativ
omogena in privinta amestecului de gaze si a alcatuirii moleculare a gazelor ce
o compun. Ponderea cea mai mare ca volum este detinuta de azot (N), cu 78,09%, si de oxigen (O), cu 20,95%, la care se
adauga in ordine argonul (Ar), cu 0,93%, dioxidul de carbon, neonul, heliul,
hidrogenul, ozonul si radonul.
Aceste gaze au un rol fundamental in
realizarea efectului de sera (dioxidul de carbo) si infiltrarea radiatiilor
ultraviolete (ozonul). Azotul este un gaz stabil, care intra mai greu in
combinatii chimice, fiind cnsiderat neutru. Spre deosebire de acesta, oxigenul
este foarte activ, stand la baza tuturoe proceselor de oxidare si de ardere. Se
adauga multe particule solide sau lichide, cu dimensiuni submicronice, care se
afla in stare de suspensie (provenid din cenusi vulcanice, meteoriti, arderi
naturale sau antropice, noxe, praf, polen, cristale de saruri etc.),
reprezentand adesea elemente ce favorizeaza condensarea vaporilor de apa.
Poluarea este strans legata mai ales de frecventa noxelor (emanatii ce contin
sulf, carbon, azot, clor etc.). Proportia vaporilor de apa variaza atat pe
verticala (pondere mare pana la 5 km si extrem de redusa la peste 10 km), cat
si regional (au pondere mare in regiunile ecuatoria, tropical umeda, deasupra
bazinelor oceanice, marine, lacustre, dar extrem de redusa in regiunile aride
si semi aride).
Intre 100 si 750 km se extinde heterosfera,
rarefiata, alcatuita din azot, oxigen si heliu, in
stare atomica, ce tind sa se stratifice in ordinea greutatii, datorita lipsei
turbulentelor.
La inaltimi mai mari de 750 km incepe
exosfera, extrem de
rarefiata; se face treptat trecerea spre vidul interplanetar, in care mai scapa
atomi de heliu si hidrogen.
Structura
atmosferei
Atmosfera este diferentiata in mai multe
subinvelisuri, in care ponderea gazelor este diferita, iar temperatura si
presiunea sufera modificari esentiale.
Troposfera este
primul invelis atmosferic, aflat la suprafata Pamintului; in cadrul sau se
desfasoara cea mai mare parte a interactiunilor cu celelalte invelisuri
terestre (apa, relief, sol, vietuitoare), precum si totalitatea activitatilor
omului; concentreaza peste 80% din masa atmosferei, dar si cea mai mare parte a
vaporilor de apa si pulberilor atmosferice.
In troposfera temperatura scade cu un
gradient de circa 6,4� la
fiecare km, pana la o altitudine la care tulburenta in atmosfera se reduce
mult, in cadrul unui strat de tranzitie numit tropopauza, deasupra Ecuatorlui; aici
trmperaturile au valori de -70�, -80�C (in
dreptul Ecuatorului).
Stratosfera se
extinde de la nivelul tropopauzei pana la circa 50 km inaltime. Pana la o
altitudine de 20 - 25 km temperaturile se mentin la -50�, -55�C, de unde incep sa creasca, ajungand
spre limita superioara a stratosferei, numita stratopauza, chiar la valori pozitive de
pana la 20�C.
Aceasa incalzire se explica prin actiunea
unei parti din radiatia ultravioleta asupra moleculelor de O, pe care le desface in atomi. Acestia se unesc cu alte molecule de
O, rezultand O. Aceste reactii
sunt insotite de degajare de caldura; stratul de ozon are un rol imprtant in
protejarea vietii pe Terra, intrucat retine o parte din radiatiile ultraviolete
(U.V.) nocive vietii.
Mezosfera se
desfasoara intre 50 si 85 km si este caracterizata printr-un aer extrem de
rarefiat si prin scaderea rapida a temperaturii, care atinge -90�C spre limita superioara, numita
mezopauza.
Termosfera este
invelisul exterior, care se extinde pana la 400 - 800 km, si este caracterizata
printro rarefiere extrema a aerului. Moleculele rare de gaze sunt disociate in
atomi de radiatiile ultraviolete si ca urmare temperaturile cresc, ajungand la
1000�C spre partea
superioara.
Intre 60 si 500 km se afla ionosfera. In cadrul ei absortia
radiatiei U.V. determina ionizarea puternica a gazelor; exista mai multe
straturi izolate intens, intre care cele mai importante au fost notate cu
literele D, E, F si au proprietatea de a reflecta undele radio emise de pe
suprafata terestra.
3. Masele de aer,
presiunea si dinamica lor
Presiunea
aerului
Aerul este un fluid compresibil care exercita
o presiune permanenta asupra Terrei, aceasta avand la nivelul marii valoarea de
1 kg/cm. Acest parametru este influentat de
temperatura si de altitudine. Presiunea scade cu altitudine conform unei legi
logaritmice, la inceput mai repede si apoi din ce in ce mai incet, datorita
rarefierii aerului. In general, in partea inferioara a troposferei scade cu un
milibar la fiecare 8 km.
Instrumentul de masurat
presiunea atmosferica este barometru, care poate fii de doua tipuri: cu mercur,
inventat de Torricelli, sau cu o camera metalica, numit bvarometru
aneroid.
In cazul barometrului cu
mercur presiunea se masoara in centimetri coloana de mercur, la nivelul marii
aceasta fiind de  76 cm (760 mm).
Pentru masurarea atmosferice se folosesc ca
unitati hectopascalul (hPa, reprezinta 100 newtoni pe m) si
milibarul (mbar).
Raportul dintre hectopascali si milimetri
coloana de mercu este de aproximativ 4/3 (760 mm Hg la nivelul marii
corespunzator valorii de 1015 hPa).
Presiunea medie la nivelul marii este de 1015
mbari, ajungand la 900 mbari in ciclonii tropicali si la 1060 mbari in ariile
anticiclonale cu presiune mare. Pe majoritatea hartilor meteorologice
presiunea, masurata in diferite puncte, este redusa la cea de la nivelul marii,
ceea ce favorizeaza reprezentarea prin izolinii numite izobare (liniile ce
unesc punctele cu aceeasi presiune). Presiunea atmosferica este mai ridicate in
regiunile cu temperaturi scazute si mai redusa acolo unde se inregistreaza
temperaturi mai mari. Ca urmare, regional se dezvolta areale cu presiune mare
(numite anticicloni) si areale cu presiune mica (cicloni). Existenta lor
determina deplasarea in plan orizontal a maselor de aer dinspre centrele de
maxima presiune spre centrele de minima presiune.
Valorile de presiune inregistreaza si slabe
oscilatii diurne. Ele sunt mai evidente in regiunile ecuatoriale si tropicale,
unde maximele se produc dimineata (orele 8 -10), si seara (orele 20 - 22). In
regiunile temperate se adauga schimbarile frecvente determinate de evolutia
circulatiei atmosferice.
Masele de
aer
Analiza de amanunt a troposferei releva
faptul ca in cadrul ei se...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.