| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Traficul ilicit de droguri si Terorismul

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Traficul ilicit de droguri si
Terorismul
     
 
CUPRINS
Pag.
Capitolul 1
INTRODUCERE
3
Capitolul 2
DROGURILE - TERMENI, NOTIUNI
ŞI CRITERII DE CLASIFICARE
4
Capitolul 3
Droguri licite şi
droguri ilicite
15
Capitolul 4
Caracteristicile, evoluţia şi
tendinţele manifestate de traficul ilicit şi abuzul de droguri
17
Capitolul 5
Traficul ilicit de droguri si
Terorismul
20
BIBLIOGRAFI E
25
Capitolul 1.  INTRODUCERE
In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, profund şi tragic al
lumii contemporane, în condiţiile în care, anual, miliarde de dolari şi
sute de mii de oameni sunt angrenaţi în acest mariaj al morţii numit
„Traficul şi consumul ilicit de
droguri”. În perspectiva
anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare şi
datorită faptului că nu există o statistică clară şi precisă a
producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi din cauza
drogurilor.
Criminalitatea creată de droguri, prin
consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic
cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor
ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa şi
sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra
conştiinţei şi comportamentului oamenilor.
Îngrijorarea specialiştilor în materie
(medici, psihologi, sociologi, profesori, ziarişti, funcţionari din diferite
organisme statale, specialişti cooptaţi în organizaţii neguvernamentale)
este alimentată, în primul rând, de mondializarea crescândă a acestei
problematici şi de ştergerea, tot mai rapidă, a distincţiei, existente
într-o recentă anterioritate, între ţările producătoare, consumatoare şi
de tranzit.
Un exemplu elocvent,
din acest punct de vedere, îl constituie escaladarea problematicii în
România începând cu anul 1990, când traficul ilicit şi abuzul de droguri
au surclasat toate pronosticurile specialiştilor, astfel că dintr-o ţară de
„tranzit” a devenit una „consumatoare de
droguri”.
Alarma socială născută din proliferarea,
fără precedent, a drogurilor conduce la ideea, deloc mulţumitoare, că
strategiile de luptă adoptate împotriva acestui fenomen, în general vorbind,
de către comunitatea mondială şi de Guvernul
României, în special, s-au dovedit a fi ineficiente.
În prezent, traficul ilicit de droguri este
o activitate criminală foarte lucrativă, cu caracter
supranaţional, care acţionează în conformitate cu
legile economiei de piaţă, având drept scop imediat alimentarea centrelor de
consum şi, ca finalitate, obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce
presupune,în mod justificat, interesul statului de a-şi orienta, în mod cât
mai eficient, propria politică în lupta antidrog, pentru apărarea
sănătăţii propriilor cetăţeni şi salvarea valorilor
socio-morale.
Însă, fiecare stat (ba chiar
colectivităţile sociale din interiorul unei ţări) are anumite „particularităţi”, create de
aşezarea geografică, de tradiţii, religie, cultură şi nu în ultimul
rând, de diversitatea şi disponibilitatea drogurilor, la un anumit moment
dat. Aceste specificităţi trebuie corelate cu calitatea măsurilor preventive
şi punitive luate de organele statale cu asemenea atribuţiuni. Iată de ce la
orientarea politicii noastre, trebuie să se ia în consideraţie
„profilul”traficului ilicit de droguri existent pe teritoriul României în
raport cu numeroşi alţi factori. Or, acest  lucru presupune, în primul
rând, o atentă şi complexă analiză şi concretizare a celor trei vectori
care constituie structura fenomenului aflat în discuţie şi anume:
drogul – individul –
societatea
Capitolul 2. DROGURILE -
TERMENI, NOTIUNI ŞI CRITERII DE CLASIFICARE
Rigurozitatea ştiintifică şi dorinţa de
evitare a unor inadvertenţe ne impun ca, in debutul prezentei lucrari, sa
facem o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care vom opera
şi sa explicitam notiunile folosite în legatură cu aceştia, in conditiile
in care, cu referire la heroina, cocaina, Ecstasy şi alii compuşi cu efecte
asemanatoare asupra organismului uman, utilizarea unor termeni precum droguri,
stupefiante, substante psihotrope şi substanţe narcotice poate sa genereze
confuzii in anumite situatii.
Conform Dictionarului Explicativ al Limbii
Romane, (ed. 1996), prin termenul "drog" se intelege o "substanta de origine vegetala, animal a sau minerala care se
intrebuinteaza la prepararea unor medicamente şi ca stupefiant", termenul
"stupefiant" defineşte o "substanţă medicamentoasa care inhiba centrii
nervoşi, provocand o stare de inertie fizica şi psihica şi care, folosita
mult timp, duce la obişnuinta şi la necesitatea unor doze crescande;
substanţa care, prin folosire repetata, da naştere fenomenului de
obişnuinţă", termenul "psihotrop, -ă" se refera la un "medicament cu
actiune asupra psihicului", iar termenul "narcotic, -ă" se refera la o
"substanţă, medicament, care provoacă narcoza - stare caracterizată prin
pierderea cunoştintei, relaxare musculară, diminuarea sensibilităţii şi a
reflexelor, provocată artificial prin acţiunea substantelor narcotice asupra
centrilor nervoşi, în special in intervenţiile chirurgicale".
Definiţiile acestor termeni, care în
majoritatea situatiilor sunt folosiţi ca fiind sinonimi, au un caracter
general, dar nu cuprinzator pentru clasa de compuşi chimici ce face obiectul
acestei lucrari, cum de altfel, se va constata din cele ce urmează.
Primele incercari de abordare unitara la
nivel international a domeniului traficului şi consumului de droguri - atat in
ceea ce priveşte tenninologia, cât şi politica faţă de aceste
fenomene - dateaza de la inceputul secolului al
XX-lea. Astfel, Conferinta de la Shanghai, din 1909, care a reunit treisprezece
delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (SUA, China, Marea
Britanie, Franta, Gennania, Italia, Olanda, Portugalia, Austro-Ungaria, Rusia, Japonia, Siam şi Persia) şi a vizat
stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. Ulterior, in cadrul
Conferintei de la Haga din 1912, au fost stabilite noi reguli privind comertul
cu opiu, morfina, cocaina şi codeina, fiind acreditata şi acceptata ideea
necesitatii unui control al utilizarii acestor sub stante in scop medical.
La initiativa Societatii Natiunilor
(predecesoarea Organizatiei Natiunilor Unite), in anul 1925, are loc Conferinta
de la Geneva, in cadrul careia se stabilesc noi
reguli privind comeţul şi utilizarea opiului şi a substantelor anterior
amintite (printre care, pentru prima data, au fost incluse cannabisul şi
heroina) şi se pun bazele unui "Comitet central permanent" ce urma sa se ocupe
cu supravegherea punerii in practica a noilor reguli stabilite. Ulterior, in
perioada 1931 - 1953, au avut loc, la nivel international, şase conferinţe ce
au vizat traficul şi consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu-se
abordarea unitara a controlului şi a eradicarii
fenomenului.
Rezultatele acestor demersuri au constituit
baza Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptata in data de 30 martie 1961
la New York şi modificată prin Protocolul din 1972, care constituie temelia
sistemului de control şi prohibitie a stupefiantelor.
In acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni
unanimi acceptati referitori la domeniul vizat. Conventia Natiunilor Unite
Asupra Substantelor Psihotrope de la Viena din ailul 1971, largeşte cadrul institutional privind domeniul şi impune o
serie de constrangeri administrative legate de comerţul şi traficul ilicit cu
substantele vizate.
Conventia Contra Traficului Ilicit de
Stupefiante şi Substante Psihotrope din 1988, desfaşurata sub egida
Natiunilor Unite, vine sa intareasca cadrul institutional in domeniu,
adaptandu-l la mutatiile survenite. Tot pe aceasta linie a fast adoptat şi
Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii Europene din 1990, cu privire la
masurile ce vor fi luate pentru impiedicarea deturnarii anumitor substante (precursori chimici) pentru f'abricarea
ilicita a stupefiantelor şi substantelor
psihotrope.
In fapt, acestea sunt doar cateva dintre cele
mai importante momente ale evolutiilor inregistrate la nivel international pe
linia stabilirii unui limbaj comun, mai ales in plan
juridic, cu privire la fenomenul traficului şi consumului de droguri,
deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislativ şi administrativ
de majoritatea tarilor, in conformitate cu specificul şi interesele locale şi
regionale.
Cu toate acestea nu se poate vorbi de o
terminologie unanim acceptata privind substantele supuse controlului
international ce au legatura cu traficul şi consumul de droguri, motiv pentru
care, in prezenta lucrare, tinand cont şi de notiunile încetăţenite in
limba romana de-a lungul timpului, vom opera cu urmatorii termeni:
- drogul - substanta supusa controlului
international, sintetizata sau extrasă prin diverse procedee din produse
naturale, cu scopul de a fi utilizată, in afara cadrului medical, in vederea
determinarii, in mod voluntar şi conştient, a unor stări temporare de
placere ce au la baza mutatii produse la nivelul functiilor organismului uman;
termenul include, practic, toate stupefiantele şi substantele psihotrope
definite conform Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptată în anul1961
şi modificata prin Protocolul din 1972 şi Conventia Natiunilor Unite Asupra
Substantelor...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.