| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Totul despre IMM-uri

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Rolul şi importanţa
IMM-urilor
Definirea înterprinderilor mici şi mijlocii
În ultimul deceniu s-a înregistrat o
dezvoltare importantă a micilor afaceri care au luat amploare în statele din
S-E Asiei. Ca urmare a dezvoltării acestui sector a crescut prosperitatea,
creşterea nivelului de trai şi o dezvoltare importantă atât a acestor state
cât şi a celor industrializate.
       P. Drucker spunea că “micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al
creşterii economice.” Aceste mici afaceri
contribuie în bună măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale
oricărei economii naţionale. IMM-urile joacă un
rol însemnat în economie din următoarele motive:
Supleţea structurilor care le conferă o capacitate ridicată de
adaptare la fluctuaţiile mediului economic;
Întreprinderile mici şi mijlocii se pot integra relativ uşor
într-o reţea industrială regională, ceea ce contribuie pe de o parte la
dezvoltarea economică a regiunii respective, iar pe de altă parte la
reducerea şomajului şi creşterea nivelului de trai, pentru că oferă locuri
de muncă;
Dimensiunea lor redusă, care contribuie la evitarea birocraţiei
excesive şi la evitarea dezumanizării;
IMM-urile formează la nivelul individual un ansamblu mult mai
uşor de controlat/condus.
Nu există o definiţie unanim recunoscută a
IMM-urilor. Pentru a fi considerată mică/mijlocie o afacere trebuie să
îndeplinească anumite condiţii.
Definirea IMM-urilor, are în vedere
următoarele aspecte: 
dimensiunea afacerii: cifra de afaceri,
capital social, numărul de personal, profitul, (cel mai important/frecvent
criteriu utilizat este cel al numărului de personal).
unitatea de conducere: Confederaţia
generală a întreprinderilor mici şi mijlocii (Confederation General PME)
afirmă că IMM este o întreprindere stăpânită şi condusă de 1 persoană.
Statisticile arată că 45% au fost create şi conduse de una şi aceiaşi
persoană.
Definiţia IMM-urilor: sunt organisme cu vocaţie industrială sau comercială cu un
centru de profit şi cu o singură activitate.
În aprecierea mărimii unei
întreprinderi se au în vedere criterii cantitative şi calitative:
cantitative: volumul vânzărilor,
numărul salariaţilor, profit
calitative: la atingerea unui anumit
nivel al productivităţii muncii, atingerea unui anumit grad al unităţii în
mediul economic, la atingerea unui anumit nivel de
comportament.
În SUA întreprinderile sunt considerate mici
şi mijlocii dacă numărul proprietarilor (persoanelor) este între 1-20; au o
localizare geografică bine determinată, managementul este independent,
separat de proprietar, iar cifrele de afaceri se învârt în jurul a câtorva
milioane de $ (comerţ cu amănuntul: 8 mil $; comerţ cu ridicata 22 mil
$).
În UE criteriul principal este cel al
numărului de salariaţi clasificat pe 3 categorii:
micro-întreprindere: 1-9 salariaţi
întreprinderi mici: 10-99
salariaţi
întreprinderi mijlocii: 100-499 salariaţi.
România a preluat parţial acest criteriu de
clasificare:
micro-întreprindere: 1-9 salariaţi
întreprinderi mici: 10-49 salariaţi
întreprinderi mijlocii: 50-249 salariaţi.
Cadrul legal de
funcţionare a IMM-urilor este asigurat prin Legea 133/1999 privind stimularea
întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor.
IMM-urile îşi desfăşoară activitatea în sfera: producţiei de bunuri
materiale şi servicii.
Aceste întreprinderi
pot înfiinţate în orice domeniu de activitate, în general servicii,
construcţii generale, comerţ cu amănuntul sau ridicata. În servicii ele
oferă servicii specializate cu un pronunţat caracter tehnic (exemplu: saloane
de coafură şi cosmetică, atelier de reparaţii a încălţămintelor,
spălătorii etc.). Aceste servicii pot fi oferite atât consumatorilor
individuali cât şi întreprinderilor.
În comerţul cu amănuntul IMM-urile oferă
mărfuri spre vânzare direct consumatorilor şi ele se pot clasifica în:
lanţuri de magazine sau unităţi independente.
În comerţul cu ridicata sunt de regulă
intermediari între producţie şi comerţul cu amănuntul. De regulă în
construcţii şi industria prelucrătoare există puţine IMM-uri datorită
costurilor ridicate şi datorită ciclurilor de producţie relativ
lungi.
Organizarea internă a IMM-urilor este
influenţată în mod fundamental de două aspecte:
În 80% din
cazuri conducerea este asigurată de proprietar ceea ce împiedică într-o
anumită măsură apariţia şi manifestarea disocierii de autoritate
Salariaţii
sunt slab sau puţin sindicalizaţi ceea ce contribuie la formarea unor
relaţii privilegiate între salariaţi şi proprietari. Această relaţie este
influenţată de personalitatea conducătorului.
Organizarea şi structura IMM-urilor depind de
interacţiunea dintre întreprindere şi familia proprietarului, apare
necesitatea obiectivă de a gestiona cu mare grijă această interacţiune.
Această situaţie indică mai multe probleme:
menţinerea concentrată (eficace) a puterii la nivelul fiecărei
generaţii,
succesiunea şi transpunerea (transmiterea) puterii,
gestionarea unei politici de personal care să permită
coexistenţa relaţiilor familiale şi nefamiliale,
compatibilitatea evoluţiei întreprinderii cu evoluţia
familiei.
În general se conturează în viaţa economică două tipuri de IMM:
Mica întreprindere tradiţională care
de regulă nu are o strategie pe termen lung, are o piaţă restrânsă de
desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor şi eventuala linie de
dezvoltare sunt transmise prin experienţă din generaţie în
generaţie.
Noul tip de IMM (IMM-urile moderne) pun
în aplicare o tehnologie de vârf, caută pieţe noi, se orientează spre
găsirea unui crenel tehnologic, spre crearea de produse mai bine adaptate
destinaţiei lor, produse de calitate superioară însoţite de un service
superior mai ales în ceea ce priveşte fiabilitatea, rezistenţa şi
finisajele. IMM-urile moderne de regulă prezintă competenţă în realizarea
unui produs complex, competenţă dobândită fie prin studii de specialitate
ale angajaţilor fie prin aptitudini deosebite şi experienţa
acestora.
Rolul şi importanţa IMM-urilor
Rolul şi importanta IMM-urilor decurg din
următoarele trăsături
ale acestora:
Oferă noi locuri de muncă
Favorizează inovarea şi flexibilitatea
Se
constituie practic în locuri unde personalul se
perfecţionează şi de unde se poate îndrepta apoi spre întreprinderile
mari
Stimulează concurenţa
Ajută la buna funcţionare a întreprinderilor mari pentru care
prestează diferite servicii sau produc diferite subamsamble
Fabrică produse şi prestează servicii
în condiţii de eficienţă.
Perspectivele IMM-urilor
Deşi în ultimul timp acest sector a
înregistrat un recul în economia românească, se va accentua importanţa
IMM-urilor cel puţin din următoarele considerente:
Există o tendinţă de modificare a ponderilor între ramurile
economiei naţionale în favoarea serviciilor (a revenit la modă activitatea
de servicii)
S-au creat asociaţii care reprezintă şi apără interesele
IMM-urilor (acestea dau semne că funcţionează). Exemplu: Agenţia
Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (organizaţie
guvernamentală); Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
(organizaţie neguvernamentală) etc.
Au
apărut şi apar publicaţii de specialitate pentru IMM-uri
Au
început să apară specialişti pregătiţi în mod deosebit pentru
activitatea în IMM-uri
Legea 133/1999 precum şi celelalte acte normative şi legi sau
ordonanţe au oferit o serie de facilităţi pentru IMM-uri (finanţare de
programe pentru pregătire profesională, facilităţi la acordarea de credite,
alte facilităţi economico-financiare în special impozitul pe
profit).
Pot apărea probleme (neajunsuri) în
activitatea IMM-urilor cum ar fi:
Managerii (conducătorii) nu au pregătirea necesară
Lipsa resurselor financiare
Deficienţele activităţii de marketing
Pot
apărea dificultăţi în recrutarea personalului,
Pachet salarial (nemotivant) faţă de firmele mari,
Sunt mai instabile (rată mare de apariţie (creare) şi disparţie
(faliment)).
Consecinţele unui faliment sunt
prezente:
în plan
material
în plan
psihologic: de regulă un patron care a dat faliment nu se apucă prea repede
de o altă afacere.
Poate avea
şi efecte sociale: reducerea locurilor de muncă, dispariţia anumitor produse
de pe piaţă.
Cauzele falimentului pot fi multiple, unele
au caracter obiectiv altele subiectiv.
Printre cauzele falimentului unui IMM
amintim următoarele:
Caracteristicile întreprinzătorului: lipsa abilităţilor sale
atât în plan organizatoric cât şi în plan profesional;
Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum şi incapacitatea de a previziona nivelul
acestora;
Mediul extern al firmei care îşi manifestă prezenţa prin
factorii săi perturbatori.
Procesul de reformă şi dezvoltare a IMM-urilor
În România procesul de reformă s-a
desfăşurat pe două coordonate:
S-a
urmărit privatizarea întreprinderilor de stat
Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
Din păcate nu s-a înregistrat nici un succes
deosebit pe aceste coordonate, dar s-a obţinut o anumită coerenţă. În
acest proces de reformă au apărut probleme legate de ponderea mică a
IMM-urilor în industrie (risc mai mare), probleme de restructurare, de lipsa
subvenţiilor sau insuficienţa acestora precum şi de slaba dezvoltare sau
lipsa unor...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.