| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Tonul elegiac

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Tonul elegiac
      Inclusa in
unicul volumul antum de vesuri al poetului (Poesii,1883), figurand intr-un prim manuscris datat 1876,
creatia lirica Lasa-ti lumea… a fost definitizata la Bucuresti si se pastreaza in 8
manuscrise si vreo 18 versiuni. Eminescologul Dimitrie Vatamiuc apreciaza ca:
,,Poezia ridica o problema interesanta. Situata, prin elaborare, in epoca
bucuresteana, prin peisaj si atmosfera, ne indruma spre Iasi’’. Incadrabila, prin tonul elegiac
si prin muzicalitatea versurilor in specia ,,ramantei contabile’’, poezia denota o atmosfera senina,
increzatoare in iubirea impartasita sub semnul indemnului voluptuous: ,,Lasa-ti
lumea ta uitata…’’.
Tot ce o separa pe femeia indragita de ursitul sau trebuie aruncat in uitare,
caci singura realitate semnificativa nu mai este a ei sau a lui, ci alor ca
pereche. Dragostea lui atotputernica o pazeste de orice rau si de orice
intruziune nedorita in intimitatea suficienta siesi a cuplului
ferict.
      Precum in
Dorinta ori in Floarea albastra, indemnul este acela de a
,,rataci’’ pe cararile
intortocheate ale ,,vechilor paduri’’- martore unice, alaturi de stele- la tabloul idilic al
imbratisarii perpetue. Versurile-refren din primele trei strofe sunt aproape
identice si converg spre nevoia indragostitului de a ocroti fiinta adorata:
,,Nime-n lume nu ne stie’’, ,,Nime-lume nu ne vede’’.
      Arta iubirii
este celebrate intr-un décor fabulos, care vibreaza de glasul
,,tanguios’’ al
buciumului ce rasuna indelung, ecoul sau ajungand pana la urechea perechii
inlantuite. Totul in jur capata rezonanta vibrarilor sentimentale: padurea ii
ocroteste parka in mod constient pe indragostiti, stelele stralucesc cu farmec,
melodia prelungita pana departe a buciumului rasuna cu drag, pe cer isi face
aparitia ,,dulcea luna’’, ivindu-se ,,dintr-o rariste de fag’’. Ileana Cosanzeana din visurile
celui indragostit are parul lung si bogat, iar suvitele balaie ,,se
desprind’’ si ii
invaluie pe amandoi, precum crengile salciilor pletoase. Ea se desface din
imbratisarea barbateasca ,,c-o dulce sila’’, semn ca n-o respinge, cid oar o
amana, amplificand voluptatea asteptarii. Chipul ei delicat seamana cu cel al
unui ‘’inger
dragalas’’, ai carui
ochi exprima ,,mila’’ si
intelegerea pt o iubire atat de adanca. Mila este un sentiment profound, care
angajeaza total spiritul fiintei impresionate sa constate ca devenise- pt cel
ce o diviniza- un veritabil obiect cult,  o icoana in fata careia
adoratorul se inchina ca in prezenta divinitatii.
      Grupajul
strofelor a VIII-a, a IX-a, a X-a formeaza, in structura poematica, o
capodopera de erotomorfism: lacul, melancolizat de iubirea perechii umane
care-i sta in preajma, se insufleteste si este in stare sa presimta fiorii
pasiunii;astfel, se uneste si el cu razele lunii, care-i ating cu voluptate
suprafata limpede ,,poleindu-l’’ cu lumina lor; stralucirea selenara nu mai este rece- ca de obicei
in lirica eminesciana, ci se intensifica si ‘’strabate’’ lacul pana in adancuri; elementul
acvatic trezit la dragostea lunatica, vegheaza sin u mai poate ,,sa
adoarma’’. Unirea
cosmosului cu teluricul se realizeaza prin intermediul luminii astrului
nocturn, preferat de romanticul Eminescu in asa masura, incat G. Calinescu
numeste fenomenul ,,lunatism’’. La adapostul noptii, lacul personificat ,,simte-a lui
singuratate’’ si sufera
ca o fiinta nerabdatoare sa-si manifeste trairile intense. Erotomorfismul este
un proces de empatie, o comunitate sipatetica cu un element caruia ii atribuim
propriile stari caracteristice. Aceasta consta in faptul ca eul lyric trasmite
lacului propria stare sufleteasca si elementul natural are satisfactie de a
rasfrange in undele sale un chip adorabil de femeie. Un gest ritualic similar
are loc in poemul Craiasa din povesti, cand fata isi contempla frumusetea-
precum miticul Narcis- in limpezimea acvatica. Dar in Lasa-ti lumea…, Eminescu merge mai
departe si isi imagineaza o scena magica in care numai barbatul menit iubirii
contempla spledoarea femeii, ci lacul insusi este inamorat de ea. Seductia
vizuala se produce intr-un dublu sens; fata este impresinata de limpezirea fara
cusur a lacului in care isi intrezareste trasaturile si formele perfecte, iar
acesta, la randul sau, se reflecta cu voluptate in oglinda chipului feminin
desavarsit. Nu se poate inchipui un elogiu mai mare adus femeii careia Natura-
ea insasi simbol al perfectiunii- sa ii recunoasca splendoarea absoluta. Tonul
poetic este cald, inim, familiar, sugerand dialogul pasional dintre cei doi
indragostiti. Poetul recurge intentionat la forme lexicale uzuale, la expresii
populare, iar sintactic apeleaza atat la simple propozitii principale,
enuntiative si interogative, cat si la subordonate eliptice si uneori
inversate.
      Cel ce iubeste
simte nevoia unui spatiu cat mai larg in care sa poata respire in voie, cu tot
sufletul lui incarcat de atatea sentimente ce-si cauta loc propice de
exprimare. Ridicand privirile, cei doi tineri contempla ,,inaltimile
albastre’’ care
imbratiseaza, la randul lor, ,,zarea’’ necuprinsa a dealurilor iar
repetitia simetrica, cu valoare aspatiala, ,,stele-n ceruri’’, ,,stele-n valuri’’ sugereaza tocmai elemental luminos
care strabate cu iuteala fulgeratoare spatiile intergalactice si uneste cerul
cu pamantul.
      In mijlocul
Edenului natural, in armonia elegiaca a cantecului prelung din bucium, in
mireasma patrunzatoare a tailor din ,,cranguri’’, intr-o solitudine deplina, cei
doi se simt ,,atat de fericiti’’, incat iubirea pamanteasca devine nemuritoare si capata accente
divine. Singura indiscretie o comite lumina lunii, care ,,varsa apelor
vapaie’’ si, in
stralucirea ei pasionala, isi rasfrange razele asupra cuplului ingemanat intr-o
singura fiinta: ,,Si te afla stransa-n brate,/ Dulce dragoste
balaie…’’
                                                                               



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.