| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Toma Alimos - argument de balada populara

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Toma Alimos - argument de balada populara
       Din noaptea adanca a trecutului nostru, strabunii ne-au transmis pe
cale orala, o mostenire artistica de mare bogatie.In interiorul ei, baladele
reprezinta un capitol de seama. In traditia populara, aceste creatii se numeau
“cantece batranesti”, “voinicesti” sau “haiducesti”, subliniind
vechimea si continutul lor prin excelenta eroica. Termenul apusean de
“balada” a fost adoptat de Vasile Alecsandri, din dorinta de a face
cunoscuta lumii genialitatea poetica a poporului roman. Caracterul esential al
baladelor noastre este epicul bogat, descrierea minutioasa a faptelor si
intamplarilor, insotita totdeauna de tonul liric.
       In tematica haiduceasca a episodului popular se include si “Toma
Alimos”. Nichita Stanescu aprecia ca : “Haiducul din Tara de jo ne-a
invatat lupta, dar mai presus de lupta cinstea luptei…”, “Toma Alimos
este steagul de barbatie al poeziei noastre”.
       Balada este opera epica in versuri care
prezinta o intamplare din trecutul indepartat sub forma unei actiuni simple, la
care participa un numar mic de personaje, prezentate de obicei in antiteza si
in care se impleteste realul cu fantasticul.
       “Toma Alimos” are caracteristicile exemplare ale baladei
populare: un subiect palpitant, plin de neprevazut si incordare, elemente
fabuloase ce duc spre lumea basmelor si a cantecelor vitejesti, si o realizare
artistica deosebita, care a facut sa fie cautata cu usurinta in orice
imprejurare. Fiind o balada populara, aceasta creatie are toate
caracteristicile literaturii populare: caracter oral, anonim, colectiv,
sincretic si national.
       Ca in orice opera epica, autorul-narator isi exprima indirect
gandurile si sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor. Faptele
sunt relatate de el, obiectiv, la persoana a treia. Actiunea este simpla,
organizata pe momente ale subiectului. De la expozitiunea ampla in care este
prezentat locul, timpul si personajul principal se trece spre o intriga scurta
care sparge linistea inceputului. Initial, haiducul Toma este vazut “la
poalele muntelui,/muntelui plesuvului,/pe campia verde-ntinsa/si de cetine
cuprinsa”, printr-o caracterizare directa facuta de autor: “Nalt la
stat,/mare la sfat/si viteaz/cum n-a mai stat”. Singur, in mijlocul naturii,
el isi exprima printr-un monolog dorinta de a inchina, de a multumi celor
apropiati: codrului, calului, armelor. Sunt evidentiate doua motive folclorice:
cel al singuratatii si cel al comuniunii omului cu natura. Intriga o constituie
aparitia vijelioasa a lui Manea, prezentat de autor in antiteza cu haiducul:
“slutul si uratul,/grosul si-artagosul”. Acesta devine o intruchipare a
raului si a urateniei fizice si morale. “Stapanul mosiilor” ii aduce
haiducului din “Tara de jos” o serie de pretinse pagube pentru care-I cere
murgul vama. Gestului prietenesc al lui Toma de a-I intinde o cupa cu vin,
Manea-I raspunde cu perfidie, injunghiindu-l. Derularea momentelor este rapida.
Haiducul isi leaga rana, cere ajutor calului care, personificat, I se adreseaza
cu grai omenesc. El devine un cal fantastic ce-si duce stapanul “ca vantul si
ca gandul”, asa incat Toma Alimos mai are puterea de a-l provoca pe Manea la
lupta dreapta: “Ia mai stai ca sa-ti vorbesc/ Pagubele sa-ti
platesc…”.Pedepsirea celui care a fugit cu lasitate constituie punctul
culminant.
       Ultima parte a baladei (deznodamantul) este invaluita de tristete
caci voinicul moare in plansul codrului care cutremura/ulmi si brazi/se
clatina,/fagi si paltini/se pleca/
fruntea de I-o racorea/…Si cu freamat il
plangea”, ingropat de calul sau. Dorinta haiducului de a fi inmormantat in
mijlocul naturii pune in evidenta conceptia poporului nostru referitoare la
moarte, care nu este privita ca un sfarsit, ci doar o mare trecere.
       Balada este construita pe baza conflictului dintre bogati si
saraci, care devine treptat un conflict dintre bine si rau, reflectat in
caracterul personajelor.
       La actiune participa un numar mic de personaje: Toma, Manea,
murgul. Haiducul si boierul sunt doua personalitati puternice, dar diferite.
Antiteza dintre cele doua personaje cauta sa emotioneze, punand accentul pe
deosebiri. Se infrunta curajul, demnitatea, barbatia, frumusetea fizica si
morala a haiducului cu uratenia aproape hidoasa a boierului las, arogant,
mincinos, perfid. Portretele morale ale celor doua personaje sunt realizate
prin caracterizarea directa facuta de autor sau indirecta ( din atitudinea.
Limbajul, comportamentul lor).
       In opera “Toma Alimos” se impleteste realul cu fabulosul.
Haiducul si boierul sunt personaje reale. Codrul, murgul si armele, prin
personificare, apartin fabulosului. Desi neinsufletite, ele reusesc sa
suplineasca absenta unor prieteni adevarati: asculta,consoleaza, imbarbateaza
(“Codrul se cutremura,/Ulmi si brazi/se clatina,/fruntea de I-o racorea,/mana
de I-o saruta….etc).
       Motivul animalului credincios si devotat omului, murgul
personificat este intruchiparea prietenului, confidentului si aliatului
credincios al haiducului. Uniti la bine si la rau, calul dobandeste un rol
deosebit in actiunea justitiara a haiducului. El ii indeplineste, cu respect,
ultimele dorinte, sapandu-I mormantul, jelindu-l si ducand stafeta celorlalti
haiduci.
       Relatarea se face prin intermediul naratiunii, iar descrierea si
dialogul surprind insusirile eroului, stransa lui legatura cu natura sau
motivul comuniunii dintre om si animalul credincios.
       In intreaga opera, ca in orice creatie populara, se observa
folosirea exprimarii caracteristice comunicarii orale. In acest sens se remarca
folosirea unor interjectii de factura populara (“mare”, “d-alelei”,
“savai”, “ia”), a unor formule de adresare din acelasi registru
popular: (“veriscane”, “frate Mane”, “mai fartate” etc.), precum si
prezenta unor diminutivale ( “burdusel”, “floricica”, “galbior”).
Acestora li se adauga constructii exclamative, interogative, repetitii si
comparatii de tip popular (“venea, mare, venea”, “mi-a rapus
zilele,/zilele ca cainele” etc) sau cuvinte si expresii populare (
“tolanit”, “plosca” etc).
       Sub raportul versificatiei, apar elementele caracteristice:
monorima, ritmul trohaic, masura de 7-8 silabe.
       Aceste aspecte pun in lumina apartenenta acestei opere la specia
baladei populare.
                          



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.