| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Tesutul secretor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
TESUTUL SECRETOR
 Hormonii se pot defini ca substante organice
de natura endogena, secretate in cantitati extrem de mici de glande endocrine
sau de alte tesuturi specializate, care patrund prin circuitul sanguin in tot
organismul si au proprietatea de a stimula si coordona functionarea unor organe
sau tesuturi-tinta, procese metabolice sau activitatea intregului organism.
Deci hormonii isi manifesta actiunea asupra unor organe si tesuturi mai
indepartate de locul secretiei, fara a exclude posibilitatea lor de a actiona
si asupra unor celule si tesuturi foarte apropiate de locul de secretie(cazul
testosteronului). Actiunea inalt specializata a hormonilor nu este receptionata
decat de formatiuni celulare caracteristice si capabile de a intercepta
actiunea unui hormon, care are o anumita structura chimica.
      Cuvantul hormon provine din limba
greaca(hormao= a excita, a stimula, a activa, a pune in miscare) si a fost
introdus in stiinta de catre Ernest Henry Starling (1866-1927) in anul 1905.
Necesitatea introducerii unui termen stiintific cu caracter de generalizare s-a
ivit imediat dupa ce au fost cunoscute substante biologic-active care isi
manifesta actiunea biostimulatoare mai departe de locul secretiei. In acest
sens se poate exemplifica descoperirea secretiei de catre Bayliss si Starling
(1902), hormon care stimuleaza secretia pancreasului( secretina fiind un hormon
tisular produs de mucoasa duodenala).
      Cel care intuieste pentru prima
data existenta unor secretii interne a diferitelor organe este medicul francez
Theofile de Bordeu (1775),ce poate fi conjsiderat un premergator al
endocrinologiei. Karl Adolf won Basedow(1799-1854) si predecesorii sai Caleb
Ilillier Parry si Robert James Graves descriu hipertiroidismul(1825-1840).
Observatii asupra functionarii glandelor suprarenale Thomas Addison (1793-1860)
care, in 1855, a descris insuficenta corticosuprarenala, cunoscuta sub numele
de boala lui Addison.
      In anul 1855, filozoful francez
Claude Bernard (1813-1878) a introdus termenul “secretie interna”, facand
diferenta inter secretiile glandulare externe si interne, putand fii considerat
un pionier al endocrinologiei. El a pus in evidenta functia glicogenetica a
ficatului si rolul pancreasului in digestia grasimilor, facand dovada secretiei
interne a unui organ.
      Unul dintre fondatorii acestei
discipline stiintifice pe plan mondial si intemeietorul scolii romanest de
endocrinologie este savantul Constantin I. Parhon(1874-1969) care impreuna cu
M. Goldstein au publicat la Paris(1909) prima carte din lume ce trateaza
probleme de endocrinologie cunoscute la acea vreme, intitulata : Les Secretion
Internes (Pathologie et Physiologie).
      Glandele sunt organe existente in
corpul uman si animal unde au rol de a elabora si secreta anumite substante,
unele biologic-active.
      Dupa mediul in care isi expulzeaza
secretia, glandele se clasifica in glande exocrine sau cu secretia externa si
glande endocrine sau cu secretia interna. Din prima categorie fac parte
glandele salivare, stomacale, intestinale, mamare, sudoripare si altele. Din
cea de a doua categorie fac parte alte glande care sunt lipsite de o conducta
de eliminare, produsele lor de secretie patrunzand direct in sange, deci
intr-un mediu din interiorul organismului(endo-inauntru si crincin-a elimina).
Unele glande au caracter mixt, de exemplu pancreasul, ovarele.
      Existenta unor organe cu rol major
in coordonarea proceselor biologice a fost observata inca din antichitate :
Hipocrat din Kos(460-375 i.e.n), Galenus (130-200 sau 210)
      Glandele endocrine prezinta cateva
proprietati particulare si anume o structura histologica proprie, fiind
alcatuite din celule in care se produce biosinteza hormonilor care, dupa
secretie, patrund direct in sange. Celulele secretoare sunt specializate, ele
avand proprietatea de a produce compusi biologic-activi, care au o anumita
structura chimica. Cantitatea de hormon secretata este variabila, activitatea
glandei fiind reglabila. Exista o stransa legatura intre functionarea glandelor
endocrine si produsele biologic-active secretate de ele, adica hormonii
secretati pot interveni stimuland sau inhiband activitatea de secretia a altor
glande.
      Se cunosc mai multe criterii de
clasificar a hormonilor :
     a) Dupa glanda in care sunt
elaborati : hormoni tiroidieni, suprarenali, sexuali, epifizari si ai glandei
timus. Se observa ca, dupa aceasta clasificare, hormonii au structuri chimice
si proprietati biologice diferite.
     b) Dupa structura chimica a
moleculei :       -hormonii derivati din
aminoacizi (tiroxina, adrenalina, noradrenalina si alti)       -hormoni peptidici si proteici avand moleculele formate
prin incatenarea aminoacizilor prin legaturi peptidice. Ca exemple de hormoni
peptidici : hormonii pancreatici (insulina si glucagonul) si ai hipofizei
posterioare (ocitocina si vasopresina) etc. Hormonii proteici au molecula
alcatuita dintr-un numar mare de aminoacizi incatenati de asemenea prin
legaturi peptidice, formand macromolecule proteice : hormonul paratiroidian
(parathormonul), hormonii hipofizei anterioare (hormonul de crestere, hormonul
adrenocorticotrop etc), hormonii hipofizei intermediare. Hormonii cu structura
proteica se numesc si preteohormoni ;      
-hormoni steroizi, derivati ai sterolilor : hormoni cortico- suprarenali si
sexuali (hormonii ovarieni si testiculari).
     c) Se poate considera si un al
treilea criteriu de clasificare a hormonilor, acela al proceselor biologice
asupra carora ctioneaza hormonii : hormoni cu actiune metabolica, hormonii cu
actiune morfogenetica, hormoni cu actiune endocrina, deci care actioneaza
asupra functiei altor glande.
      PANCREASUL, asezat in spatele
partii inferioare a stomacului, a fost descris pentru prima oara in 1642 de
catre medicul bavarez Wirsung. Pancreasul poate fi regasit la toate animalele
vertebrate. La om, el are o forma alungita, putandu-se deosebi trei parti ale
organului: capul, corpul si coada pancreasului. Greutatea sa oscileaza intre 70
si 160 g la omul adult.
      Din punct de vedere functional,
pancreasul reprezinta o glanda mixta, avand o secretie externa si una interna.
Ca organ exocrin, glanda produce si varsa in duoden, prin canalul lui Wirsung,
sucul pancreatic, format dintr-o serie de fermenti si avand un rol important in
procesele de digestie intestinala ale glucidelor, lipidelor si proteinelor.
Sucul pancreatic este produs de tesutul acinar al glandei. In afara de acini,
pancreasul contine formatii celulare raspandite printre tesutul acinar,
frecvente in special in regiunea cozii organului, denumite insulele lui
Langerhans, dupa numele autorului care le-a descris pentru prima oara in 1869.
Laguesse (1895) a pus in evidenta rolul endocrin al insulelor lui Langerhans, a
caror secretie a fost numita (1909) de catre Meyer “insulina”,denumire
sugerand provenienta. Insulele lui Langerhans sunt alcatuite din celule
diferite :       - celule a, mai voluminoase,
in proportie de 20-25%,care secreta glucagonul ;       - celule ß,mai mici,in proportie de 65%, care secreta
insulina ; celule ?,in proportie de circa 5%, care secreta vagotonina si urme
de gastrina ; celelalte tipuri de celule, in proportie de 5%, sunt celule d sau
inca alte doua tipuri de celule ;dintre acestea, celulele d par sa aiba o
modesta functie endocrina, elaborand un polipeptid numit somatostatina,care are
o viata scurta ;este eliberat si de hipotalamus.
     O data importanta in istoria
studiului pancreasului este anul 1889, cand Mering si Minkowski au obtinut la
caini sindromul de diabet zaharat prin extirparea totala a glandei.Aceasta
experienta a contribuit hotarator la stabilirea originei unei boli cunoscute de
milenii si a deschis calea catre descoperirea activitatii endocrine a
pancreasului. Cu studiul pancresului s-a ocupat si fiziologul roman Nicolaie
Paulescu(1869-1931), care a obtinut pentru prima data (10 aprilie 1921) un
extract pancreatic cu actiune hipoglicemianta, pe care l-a numit
“pancreanina”. Putin mai tarziu (1922), insulina a fost izolata de catre
Banting si Best, cercetatori canadieni, care au prelucrat pancresul bovinelor.
Abel si colaboratorii au reusit sa obtina insulina sub forma cristalina(1926).
Structura chimica si proprietati ale insulinei
     Prin cercetari foarte laborioase
interprinse de E. Sanger, Tuppy si Thompson, s-a putut stabili structura
chimica a insulinei, ca fiind un polipeptid alcatuit din 51 resturi de
aminoacizi.Molecula insulinei contine doua catene polipeptidice : A si B. Prima
este alcatuita din 21 resturi de aminoacizi, are caracter acid si este spirala
dreapta, iar catena B are 30 de resturi de aminoacizi, este bazica si spirala
stanga.
     Cele doua catene polipeptidice sunt
unite prin punti disulfurice –S-S- ;exista doua astfel de punti, foarte sensibile la oxidare
cand, in prezenta de acid performic, se transforma in grupe sulfonice
(-SO3H).S-au identificat 17 aminoacizi diferiti in structura insulinei, unii
dintre ei repetandu-se, de exemplu :glutamina, asparagina, leucina, cisteina,
glicina, tirozina, fenilalanina, alanina.
     S-a precizat ca legatura
disulfurica intre cele doua catena se stabileste intre cisteina 7 din catena A
si cisteina 7 din catena B, iar cea de a doua punte se stabileste intre
cisteina 20 din catena A si cisteina 19 din catena B. Mai exista si o a treia
punte disulfurica,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.