| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Tema centrala

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Tema centrala
Povestire :
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai mari
prozatori din literatura romana care a abordat o diversitate de specii: nuvela,
povestirea, romanul. Acesta este o opera epica in proza, preponderant narativa,
cu intindere mai mare decat a schitei sau a nuvelei, cu actiune complexa si
cumplicata ce se desfasoara pe mai multe planuri narrative, cu conflicte
puternice si cu numoeroase personaje oferind o imagine ampla si profunda a
vietii.
Romanul Baltagul este una dintre capodoperele
sadoveniene si ale prozei romanesti datorita conciziei, dinamismului, actiunii
si armoniei compozitiei, fiind scris in numai 17 zile.
Autorul porneste de la balada populara Miorita
si ii dezvolta nucleul epic pe parcursul a 16 capitole
Tema centrala a romanului este cautarea si
cunoasterea adevarului, iar actiunea se petrece spre sfarsitul secolului al
19-lea si inceputul sec 20.
Titlul romanului este simbolic deoarece
baltagul semnifica, deopotriva, atat unealta cu care Nechifor este ucis, cat si
instrumentul cu care se face dreptate. Este , cu alte cuvinte, unelata crimei
si a pedepsei, satisfacand in aceeasi masura setea de inavutire cat si dorinta
de justitie.
Firul epic al romanului este simplu si se
poate rezuma usor. Nechifor Lipan, oier instarit din Magura Tracului si sotul
Vitoriei Lipan, pleaca la Dormna sa cumpere oi pe care sa le duca apoi la
iernat. Ingrijorata ca sotul ei nu mai vine, Vitoria pleaca pe urmele lui
pentru a afla ce s-a intamplat. Ea reuseste sa-i descopere pe ucgasii lui
Nechifor si sa-i pedepseasca.
Spatiul actiunii este vast si autorul face
referire la satul Magura Tarcaului dar si la toate localitatile prin care trece
eroina. Itinerarul parcurs de eroina este intortocheat, un adevarat
labirint.
Cele 16 capitole ale romanului sunt
structurate in trei parti si in momente ale subiectului.
Partea intai este constituita din capitolele
1-6, si cuprinde expozitiunea si intriga romanului, de unde aflam ca, stand
singura pe prispa in lumia toamnei si torcand, Vitoria se gandeste la sotul ei
acre plecase la Dorna dupa oi de mult timp si nu se intorsese inca. Ei ii trec
prin minte anii traiti impreuna, unele fapte si obiceiurile barbatului, precum
si realizarile lor de pana atunci printre care si cei 2 copii: Minodora care
ramasese acasa cu Vitoria si Gheorghita care se afla la Cristesti, in valea
Jijiei cu oile la iernta de unde o instiinteaza pe mama lui ca Nechifor lu
ajunsese nici acolo.
Vremea incepe sa se schimbve, se paropie
anotimpul rece, iar Vitoria isi pregateste gospodaria pt iarna ingrijorata
fiind din ce in ce mai tare de intarzierea neobisnuita sotului ei. De aceea
merge la preotul Danila, caruia ii destainuie necazul ei si ii cere sfatul.
Singurul lucru cu care preotul o poate ajuta pe Vitoria este sa afac o slujba
si sa ii scrie o scrisaore lui Gheorghita din partea ei.
Femeia trece apoi la baba Maranda,
vrajitoarea satului, insa nu gaseste nici aici confirmarea visuuli ei, in care
Nechifor traverseaza o apa neagra cu spatele la ea si nici alinarea de care are
nevoie.
       Catre sarbatorile de iarna, Gheorghita se intoarce acasa, iar
Vitoria hotaraste, initila sa-l trimita in cautarea celui disparut. Considera
apoi ca baiatul are nevoie de experienta ei si decide sa mearga impreuna; insa
inainte de aceasta, dupa Boboteaza, face un drum la Manastirea Bistrita unde se
roaga la icoana Sfintei Ana si unde staretul o sfatuieste sa mearga la Piatra
Neamt pentru a cerceta mai bine disparitia sotului ei.
       La Piatra ia legatura cu prefetcul care o indeamna sa scrie o
plangere in baza careia sa faca cercetarile, dar neavand mare incredere in
autoritati, hotaraste  definitiv sa plece impreuna cu Gheorghita in
cautarea lui Nechifor Lipan. Aceasta hoatarera econstituie intriga actiunii
romanului. Insa inainte de plecare ii face lui Gheorghita un baltag pe acre i-l
da preotul danila sa-l sfinteasca, iar pe Minodora o duce la Manastirea Varatec
pentru a fi in siguranta.
       Partea a doua a romanului este alcatuita din capitolele sapte-noua
si constituie desfasurarea actiunii, determinata de hotararea Victoriei, caci
asa cum ea insasi marturiseste:”Astazi e o sfanta luni si incepem implinirea
hotararii”.
       Mai intai mergem la biserica, se impartaseste, duce daruri, apoi
vinde o paret din produse hangiului David din Calugareni ca sa faca rost de
bani pentru drum, pe care ii lasa in grija preotului Danila pana a doua zi,
pentru a nu fi pradata.
       Pleaca la drum spre dorna, insotindu-l pe hangiul David si, dupa ce
trec Bistrita, fac popasul de seara la Bicaz, la hanul lui Donea, unde afla de
trecerea lui Nechifor Lipan, ca a doua zi sa ajunga la Calugareni, la hanul
insotitorului lor, unde si innopteaza.
       La Farcasa, urmatorul punct al acestui itinerar al cautarii, al
adevarului, drumetii il intalnesc pe subprefectii Anastase Bolmez, care
cerceteaza diferite pricini, dar si pe mos Pricop, fierarul, care isi aminteste
de trecerea lui Lipan prin caele locuri.
       In drumul lor, la Borca, asista la o cumetrie, unde munteanca
respecta obiceiurile care au loc intr-o astfel de ocazie, iar la Cruci trebuie
sa faca fata veseliei unor nuntasi.
       In tara dornelor Vitoria admira peisajul si oamenii, afla ca targ
de oi n-a fost decat la Vatra Dornei.In drumul lor spre acest punct ala
calatoriei sunt acostati de un strain de care scapa prin amenintare si ajung
pana la urma, cu bine, popsind la un han.In curand, aici afla ca, intr-adevar
Nechifor Lipan a cumparat in noiembrie, 300 de oi, din care a vandut apoi 100
altor doi gospodari si au coborat impreuna, apucand drumul pe
Neagra.
       Acum, Vitoria si Gheorghita refac drumul celor trei ciobani.
Prezenta acestora este semnalata la Brosteni si Borca, de unde ciobanii
parasesc apa Bistritei apucand-o spre stanga. Urmatorul popas este la Sabasa,
la domnul Toma si, de aici, peste muntele stanisoara, ajung in satul Suha.
Aici, cei doi afla de la hangiul Iorgu ca, in preajma zilei sfintilor Mihail si
Gavril, a facut popas o turma insotita doar de doi ciobani: Calistrat Bogza si
Ilie Cutui.
       Acum, munteanca isi da seama ca in acest perimetru sotul ei a fost
ucis de cei doi insotitori si incepe se cerceteze pe cont propriu. Intre timp
ea il gaseste pe cainele Lupu in curtea unui gospodar din Sabasa si, cu
ajutorul lui va descoperi osemintele sotului sua intr-o prapastie.
       Partea a treia a romanului este constituita din capitolele 14-16 si
cuprinde punctul culminant si deznodamantul. Vitoria indeplineste cerintele
datinei crestine si ale cinstirii mortului si lasa autoritatile sa faca
cercetarile necesare.
       Prin inteligenta, intuitie, abilitate si diplomatie femeia reuseste
sa reconstituie cele petrcute, dandu-si seama de adevar. De aceea, ultimul
capitol, care se incheie cu praznicul de dupa inmormantare lui Nechifor, ne-o
infatiseaza pe Vitoria demascandu-i pe vinovati.
       La praznic ea ii invita si pe cei doi presupusi ucugasi dar si pe
preot si subprefect.Ea reface punct cu punct momentele crimei, ceea ce-l
uimeste si il infurie pe Calistrat Bogza, care, iesindu-si din fire, se repede
asupra lui Gheorghita.Lovit d4e baiat cu baltagul si atacat de cainele lui
Lipan, Bogza isi recunoaste faptele si vina inainte de a muri. Ilie Cutui,
complicele lui isi recunoaste si el fapta si este arestat.
       Astfel, atingandu-si scopul, femeia se pregateste de plecare pentru
a duce la bun sfarsit si alte treburi presante,caci viata merge inainte si
toate trebuie randuite dupa rostul lor.
       Inbinarea tuturor modurilor de expunere din roman este una dintre
calitatile romanului, insa valoarea sa deosebita este evidenta in numeroasele
intrpretari care i s-au dat, deoarece Baltagul a fost receptat ca roman
monografic, mitic, initiatic sau politist. 
       
                                   
ARGUMENTARE
Mihail Sadoveanu este unuli dintre cei mai de
seama prozatori din literatura romana care a abordat o diversiotate de specii
literare: schita, povestirea sau romanul, acetsa din urma fiin o opera epica in
proza, de mare intindere, preponderent narativa, cu o actiune complexa si
complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative, cu conflicte
puternice si cu numeroase personaje, oferind o imagine ampla si profunda a
vietii.
Desi de mai mica intindere decat alte opere
similare din creatia lui sadoveanu, Baltagul are tpoate notele caracteristice
unui roman.
In primul rand este o opera epica dearece
autorul isi exprima indirect sentimentele de admiratie fata de insusirile alese
eroinei.Fiind un roman , actiunea baltagului cunoaste o mare mobilitate in timp
si spatiu, derulandu-se din toamna, cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna dupa
oi, pana in primavara cand Vitoria ii descopera trupul neinsufletit. Perimetrul
actiunii este vast si cuprinde tinuturi de munte de la Magura Tarcaului, zona
Dornelor si a Bistritei, pana in cele de campie, la Cristesti in baile
Jijiei.
Modul de expunere predominant este
naratiunea, dar ea se imbina maiestrit cu descrierea, dialogul si monologul
interior. Prin intermediul descrierii se
înfăţişează şi peisaje specifice de munte,interioare
ţărăneşti,gospodării,obiceiurile,toate având rolul să creeze o
atmosferă şi să creeze o atmosferă amplă asupra societăţii şi
vieţii.
Opera literara Baltagul are o actiune
complexa si mai...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.