| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Telescopul

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                   
        
Telescopul
       Telescopul este un instrument optic care
permite observarea obiectelor îndepărtate şi neclare ca şi cum ar fi mult
mai luminoase şi mai apropiate de observator. Telescoapele sunt folosite în
astronomie pentru observarea corpurilor cereşti îndepărtate.
       Pentru sute de ani , telescoapele au fost singurele instrumente
folosite pentru observarea planetelor şi a
galaxiilor. Chiar şi azi navetele cosmice pot ajunge doar vecinii noştri
apropiaţi din sistemul nostru solar , oamenii de ştiinţă continuând să se
bazeze pe telescop în studierea stelelor , nebuloaselor şi galaxiilor aflate
la mare distanţă .
       Majoritatea telescoapelor funcţionează colectând lumina emisă
de stele sau reflectată de suprafaţa planetelor . Acestea se numesc
telescoape optice . Ele folosesc o lentilă curbă sau o oglindă sferică sau
parabolică pentru a colecta razele de lumină şi a le trimite spre o lentilă
mică plasată în focar care face posibilă observarea obiectului . În
cercetările astronomice se aşează lângă focar camere de luat vederi pentru
a înregistra imaginile adunate de telescop . Lumina vizibilă adunată de
telescop e descompusă în radiaţiile componente cu ajutorul unui spectroscop
, în acest fel obţinându-se informaţii despre temperatura obiectului ,
mişcare , compoziţie chimică sau prezenţa unor câmpuri magnetice
.
       Multe telescoape sunt construite în observatoare astronomice în
jurul Pamântului dar numai undele radio , lumina vizibilă şi radiaţia
infraroşie pot penetra atmosfera Pământului şi pot ajunge la suprafaţa
planetei . Pentru a depăşi această problemă au fost lansate în spaţiu
telescoape care pot colecta unde din alte regiuni ale spectrului
electromagnetic.
        I. Telescoape Optice
Sunt două feluri principale de telescoape
optice : reflectătoare şi refractatoare .
Telescoape refractatoare .
Acestea folosesc o
lentilă de sticlă pentru a forma imaginea
în focar . Lentila este convexă iar puterea
de a aduna razele de lumină a unui astfel de telescop este proporţională cu
mărimea obiectivului . Aceste telescoape sunt împiedicate de aberaţii
cromatice care cauzează venirea fiecărei culori într-un focar diferit pentru
că fiecare culoare are propriul său unghi de refracţie . Aberaţia
cromatică face ca imaginea unei stele sau planete să fie înconjurată de
cercuri de diferite culori.
       O altă limitare fundamentală a acestor telescoape este faptul
că lentilele cu diametre mai mari de 1 metru sunt impractice deoarece
cântăresc mai mult de jumătate de tonă şi se prăbuşesc sub propria lor
greutate . Acestea nu pot fi sprijinite de dedesupt ca
oglinzile .
Telescoape reflectătoare.
       Acestea folosesc o oglindă concavă pentru a aduna razele de
luzmină şi formează imaginea într-un focar aflat deasupra oglinzii.
Telescoapele reflectătoare sunt în special
folositoare pentru a aduna lumina de la obiecte intunecate. Sensibilitatea
luminii unui astfel de telescop creşte cu pătratul diametrului oglinzii
telescopului . Deci dacă se dublează diametrul oglinzii puterea de a aduna
razele de lumină creşte de 4 ori . Telescoapele mari pot detecta obiecte a
căror strălucire este de un miliard de ori mai mică decât cea mai slab
vizibilă stea cu ochiul liber . Oglinda telescopului este făcută dintr-o
sticlă specială care nu se contractă şi măreşte la diferite temperaturi .
Oglinda e polizată cu ajutorul calculatorului pentru că diferenţele de
grosime de pe suprafaţă trebuie să fie mai mici decât o fracşiune din
grosimea unui fir de păr . Pentru a  crea un strat reflectător se
acoperă suprafaţa oglinzii cu un strat subţire de aluminiu . Principalul
dezavantaj al acestor oglinzi este greutatea . Telescopul Hale de pe muntele
Palomar din  California cântăreşte 14 tone . 
       În 1990 un plan îndrăzneţ şi inovativ a depăşit bariera
mărimii oglinzilor. Fiecare din telescoapele identice de la observatorul Manua
Kea din Hawaii combină 36 de oglinzi hexagonale de 183 cm ca plăcuţele de
gresie aşezate pe jos comportându-se ca o oglindă imensă de 1016 cm cu
puterea de a aduna razele de lumină de 4 ori mai mare decât cea de la
Palomar.
       La unele telescoape construite după 1990
greutatea oglinzii a fost redusă prin punerea între o oglindă concavă
subţire şi a unei plăci a unui strat de nervuri de sticlă.
Rezoluţia
       Rezoluţia unui telescop optic creşte cu mărimea oglinzii sau a
lentilei dar atmosfera terestră impune o limită acestei rezoluţii pentru că
înceţoşează razele de lumină . Acest efect face ca stelele să
licărească noaptea. Cu ajutorul calculatoarelor astronomii pot filtra aceste
raze .
               Telescop
optic .
Interferenţa optică
       O noua tehnică în astronomie combină
semnale de la diferite telescoape astfel ca imaginea rezultată să fie
identică cu cea obţinută de la un telescop gigant . Această tehnică se
numeşte interferenţă optică . Observatorul sudic european a început
construcţia a celui mai mare interferometru în 1996. Cel mai mare telescop
este situat în deşertul Atacama din nordul statului Chile . Acesta combină
lumina de la 4 telescoape de 800 cm producând o imagine egală cu cea a unui
telescop de 1600 cm  . Primul  telescop a fost instalat în 1998 şi
întregul proiect va fi terminat în 2002 .
Interferometrele optice sunt folositoare
pentru a vedea obiecte stralucitoare dar foarte apropiate cum ar fi stelele
duble . Astronomii speră ca această tehnică va face posibilă observarea
planetelor de mărimea Pământului care orbitează în jurul stelelor
îndepărtate.
Înregistrarea imaginilor
       Imediat după inventarea fotografiei în 1800 astronomii au
ataşat un aparat fotografic la un telescop pentru a fotografia luna
.
Acest lucru le-a permis să înregistreze ceea ce văd . Astăzi filmul fotografic
din telescoape a fost înlocuit cu cipuri de silicon de mărimea ungiei de la
deget care sunt divizaţi în milioane de elemente de imagine numite pixeli
care convertesc razele de lumină în sarcini electrice preluate de un
calculator . Mozaicul rezultat format din pixeli întunecaţi şi coloraţi
formează imaginea .
Aceste imagini sunt mult mai clare decât
cele făcute cu aparatul de fotografiat şi imaginea este imediat salvată pe
HDD – ul calculatorului
.
       II. Telescoape radio .
       Radio astronomia a fost inventată în 1931 când inginerul Karl
Jansky de la laboratoarele “ Bell Telephones “ a descoperit  cu
ajutorul unei antene că din centrul galaxiei noastre sunt emise unde radio .
Aceasta a fost prima dată când cercetătorii au realizat că undele radio pot
veni de la surse neaflate pe Pământ . În anii care au urmat multe
descoperiri majore în radio astronomie s-au produs similar prin coincidenţă
sau din întâmplare de exemplu descoperirea galaxiilor active şi a
pulsarilor. Designul unui telescop radio e similar cu cel al unui telescop
optic dar telescoapele radio trebuie să fie mai mari pentru că funcţionează
cu lungimi de undă mai lungi a radiaţiei electromagnetice.  Undele radio
sunt de fapt între 1 m şi 1 km în lungime în timp ce undele de lumină
vizibile sunt de numai 1 micrometru . Undele radio pot fi adunate într-un
punct mai uşor decât cele vizibile datorită lungimii lor . Ca un rezultat
suprafaţa telescoapelor radio nu trebuie să fie aşa de fină ca a celor
optice . Telescoapele radio au un avantaj faţă de cele optice : semnalele
radio pot fi detectate pe tot parcursul unei zile în timp ce radiaţia
electromagnetică a soarelui face imposibilă observarea altor lungimi de undă
în timpul zilei . Energia pe care o primesc telescoapele radio de la surse
îndepărtate este mai mică decât energia eliberată când un fulg de
zăpadă loveşte pământul , de aceea aceste telescoape trebuie să fie
construite în văi unde nu pot ajunge undele radio artificiale .
       Cel mai mare telescop radio construit într-o vale din Arecibo ,
Puerto Rico are un vas parabolic cu un diametru de 305 m .
       
       Observatorul Arecibo este cel mai mare telescop staţionar de pe
Pământ . Pentru că nu se mişcă acesta foloseşte rotaţia Pământului
pentru a recepţiona unde dintr-un alt loc .
       Radio –
interferometria 
       Pentru a vedea obiecte la fel de detaliat ca vizionarea acestora
cu telescopul optic un telescop radio ar trebui să fie de 50 de ori mai mare
mare decât cel de la Arecibo . Coordonând simultan semnale de la două
telescoape radio din diferite locaţii astronomii crează un telescop gigantic
a cărui putere este egală cu cea a unui telescop a cărui diametru este
distanţa dintre cele două telescoape . Dacă se adaugă mai multe telescoape
puterea va creşte şi mai mult .
       Unul dintre cei mai mari interferometri radio se află langă
Socorro , New Mexico . Este format dintr-un şir în formă de Y din 27 antene
parabolice de 25 m diametru , formând 3 şiruri a câte 21 km fiecare în
lungime . Acest interferometru poate detecta obiecte de 1000 de ori mai clar
decât un telescop optic care vede doar sursele care emit lumină . Un alt
interferometru sunt şi cele 10 antene parabolice diametrul de 25 m din Hawaii
. Puterea acestuia este echivalentă cu un singur
telescop de aproape 8000 km în diametru .
                   
   Interferometrul din Socorro
       
       Telescopul Parkes din
Australia a produs această
hartă radio a Marelui Nor
Magelanic . Această galaxie
mica ,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.