| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Telescoape astronomice

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
              TELESCOAPELE    ASTRONOMICE
       
       
       Corpurile cosmice emit diferite forme de radiatii , dar cel mai
adesea undele luminoase si radio ating suprafata Pamantului . De aceea se
folosesc telescoape optice si radio pentru a studia Universul .
       
       Telescoapele optice aduna mai multa lumina decat ochiul uman .
Irisul Ochiului normal nu se poate deschide mai mult de 8mm . Un telescop cu
apertura de diametrul de 80mm are o suprafata colectoare de 100 de ori mai mare
. Astfel se va aduna de 100 de ori mai multa lumina si va arata stele care nu
pot fi vazute cu ochiul liber .
       Telesoapele folosite de astronomi au aperturile mult mai mari .
Telescopul din Mount Palomar , California USA , are o apertura de 5m . Cu cat
diametrul telescopului este mai mare , cu atat steaua va aparea mai luminoasa
si astronomul va putea sa vada mai departe in spatiu . De asemenea , deoarece
telescoapele maresc obiectele , ele arata detalii mici care nu pot fi vazute cu
ochiul liber .
       Mijlocul prin care telescopul aduna lumina pentru a forma imaginea
se numeste obiectiv . Acesta poate fi o lentila sau oglinda curbata . Un
telescop cu o lentila-obiectiv se numeste refractor , sau telescop refractor ,
pentru ca lentila functioneaza refractand (indoind) lumina . Daca obiectivul
este o oglinda , telescopul este numit reflector , sau telescop reflector . In
ambele cazuri , se foloseste o lentila oculara pentru a mari imaginea formata
de obiectiv .
       
- TELESCOAPE  REFRACTOARE -
       Primele refractoare erau pline de defecte optice . Cea mai grava
dintre acestea a fost aberatia cromatica - formarea de imagini colorate in
jurul imaginii . Folosind lentile subtiri cu distanta focala mare se micsora
aberatia cromatica , dar astfel telescoapele puternice deveneau extrem de
masive , unele cu o lungime de peste 45 de metri . Totusi , folosind asemenea
telescoape , suspendate de un aranjament complex de stalpi si scripeti , s-au
facut multe descoperiri despre sistemul Solar .
       Telescoapele refractare moderne folosesc lentile facute din doua
tipuri de sticla . Aberatia cromatica a unui element o anuleaza pe cea a
urmatorului , astfel incat se produce o imagine practic lipsita de culoare . O
asemenea lentila este acromatica , adica "fara culoare" . Inventia lentilei
acromatice a dus la dezvoltarea refractorului de 0,47m folosit pentru
descoperirea micutei stele albe pitice de mica luminozitate ce o insoteste pe
Sirius . Cele mai mari refractoare construite vreodata sunt telescopul de 0.91m
din Observatorul Lick si cel de 1.01m din Observatorul Yerkes , ambele fiind
americane si ambele folosite si in prezent .
   
   Marimea refractorului are o limita
superioara , iar telescopul de la Yerkes se apropie de aceasta limita . Motivul
este acela ca lentilele mari tind sa se surpe , pentru ca sunt sustinute doar
in jurul marginii si de aceea distorsioneaza imaginea . Din fericire , daca
obiectivul este o oglinda , aceasta poate fi sustinuta pe intreaga suprafata
posterioara . Din acest motiv , cele mai mari telescoape optice sunt
telescoapele reflectoare . Acestea nu au aberatie cromatica si sunt mult mai
compacte decat refractoarele .
- TELESCOAPE REFLECTOARE -
       Lumina adunata de oglinda principala (primara) a unui telescop
reflector este reflectata pe o oglinda plana mai mica , iar de acolo intr-un
ocular . Acesta poate fi plasat langa sau in spatele tubului telescopului .
Spre deosebire de oglinzile obisnuite , oglinzile de telescop au invelisul pe
suprafata superioara . Imperfectiunile din sticla nu au efect asupra imaginii
pentru ca lumina nu trece prin aceasta si numai o singura suprafata trebuie
modelata si lustruita .
       Primul telescop mare cu oglinda de sticla a fost reflectorul de
1.5m instalat de George Ellery Hale in 1908 la Mount Wilson , California . Hale
a proiectat si un reflector urias de 5m , care a intrat in functiune pe Muntele
Palomar in 1948 , la zece ani dupa moartea sa . A fost nevoie de multe
incercari pentru turnarea placii de sticla pentru oglinda si luni intregi de
racire lenta pentru a-i preveni sfaramarea . Timp de multi ani , reflectorul de
5m al lui Hale a fost cel mai mare telescop optic din lume . In prezent cel mai
mare este reflectorul de 6m de la Zelenchukskaya , Rusia , din Muntii Caucaz ,
intre Marea Neagra si Marea Caspica .
       
          REFLEXII  
MULTIPLE
       Oglinzile reflectoare mari trebuie sa aiba o suprafata extrem de
neteda si aceasta le face extrem de costisitoare . O abordare alternativa este
de a asambla oglinzi mai mici , care sunt mai ieftin de fabricat . Cel mai mare
telescop de acest gen este Telescopul cu Oglinzi Multiple (TOM) de la
Universitatea din Arizona , Sua . El are sase oglinzi de 1.8m cu o suprafata
colectoare combinata egala cu cea a unui telescop cu diametrul de 4.5m .
          TELESCOAPE  
FOTOGRAFICE
       Un dezavantaj al telescoapelor conventionale este acela ca prin ele
se poate vedea doar o parte mica a cerului . In 1930 opticianul estonian
Bernhard Schmidt a inventat un nou tip de telescop fotografic care largea
unghiul de vedere combinand lentile cu oglinzi . Astazi telescoapele Schmidt
sunt o parte esentiala a observatoarelor . Astronomii inspecteaza cerul cu un
telescop Schmidt dupa care se apropie de obiectele selectate cu reflectoare
mari .
       Contrar credintelor , astronomii profesionisti petrec relativ putin
timp uitandu-sse prin telescoape. Mult mai adesea , telescoapele optice sunt
folosite ca teleobiective uriase pentru realizarea unor fotografii cu timp de
expunere lung care pot fi vazute prin observare directa . Expunerile pot dura o
ora sau mai mult si in acest timp telescopul trebuie miscat constanta pentru a
se compensa miscarea de rotatie a Pamantului si a-l mentine pe tinta . Uneori
se folosesc amplificatoare electronice de imagine pentru detectarea si
imbunatatirea luminii slabe receptionate de la cele mai indepartate obiecte .
In plus , computerele imbunatatesc imaginile , escopera detalii care altfel ar
fi imperceptibile . Un alt instrument atasat uneori este spectroscopul , care e
folosit pentru a se analiza lumina care intra .
       
       Cea mai buna vizibilitate a cerului este obtinuta deasupra paturii
incetosate si filtratoare pe care o formeaza atmosfera Pamantului . In aprilie
1990 oamenii de stiinta americani au folosit o naveta spatiala pentru a pune in
orbita in jurul Pamantului Telescopul Spatial Hubble . In ciuda unei greseli de
fabricatie in oglinda principala de 2,4m a telescopului si a unor probleme cu
sistemele de telecomanda a aparaturii , oamenii de stiinta de pe Pamant au
obtinut multe imagini de detaliu cu planete si galaxii folosind un calculator
pentru corectarea distorsiunilor produse de oglinda . Alte telescoape pe orbita
in jurul Pamantului au fost folosite pentru studierea universului folosind alte
forme de radiatie , ca undele radio .
   
          RADIOASTRONOMIA
       Undele radio din spatiu au fost descoperite accidental in 1932 , in
timp ce americanul Karl Jansky studia radiatia produsa de furtunile cu trasnete
. El a descoperit ca exista o sursa de unde radio in apropiere de constelatia
Sagittarius , unde este centrul Galaxiei noastre . Americanul Grote Reber a
aratat ca intreaga Galaxie emite unde radio . Aceste descoperiri au dus la
dezvoltarea radioastronomiei , iar aparatura folosita pentru detectarea acestor
semnale se numeste radiotelescop .
       Radiotelescopul are trei parti principale . Sistemul antenei
receptioneaza undele radio si le transforma in semnale electrice . Apoi un
amplificator intareste semnalele provenite de la antena si un dispozitiv de
iesire le afiseaza sau le stocheaza pentru a fi analizate ulterior .
   
      ANTENE
       Antena unui radiotelecop poate lua multe forme , cea mai simpla
constand din numerosi dipoli (perechi de poli) , imprastiate la sol si legate
prin cabluri . Dar tipul cel mai familiar este antena parabolica - un bol
metalic concav care concentreaza undele radio pe un dipol simplu. Cea mai mare
antena parabolica complet dirijabila din lume este in Effelsberg , Germania ,
cu diametrul de 100 de metri . O antena parabolica fixa de 300m este construita
intr-o depresiune din pamant la Arecibo , Puerto Rico . Aceasta detecteaza doar
surse aflate deasupra .
       Antenele parabolice de receptie sunt foarte mari pentru a obtine un
semnal relativ puternic . Cel mai mic detaliu care poate fi detectat de un
telescop depinde de lungimea de unda a radiatiei impartita la diametrul
telescopului . Deoarece undele radio au lungimea de unda mai mare decat cele
luminoase , un radiotelescop conventional este capabil sa ofere aceleasi
detalii ca un telescop optic mai mare ar trebui sa aiba un diametru de mai
multi kilometri .
       Din fericire , efectul unei antene parabolice mari poate fi
sintetizat prin combinarea semnalelor de iesire de la mai multe antene mai mici
. Uneori siruri de radiotelescoape din tari diferite sunt legate pentru
sintetizarea unor antene de dimensiunea Pamantului . Aceasta tehnica este
numita Masurare Interferometrica cu Linie de Baza Foarte Lunga (Very Long
Baseline Interferometry , VLBI) .
          AMPLIFICATOARE
       Radiotelescoapele functioneaza adesea la cea mai inalta frecventa
posibila ( cea mai scurta lungime de unda) , pentru a obtine o mare...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.