| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Studiul si evolutia poluarii si a organizatiilor antipoluare

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Studiul si evolutia poluarii si a
organizatiilor antipoluare
O mică istorie a poluării şi a
organizaţiilor antipoluare
Este interesant de remarcat că atitudinea
oamenilor faţă de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existenţei
umanităţii. O mulţime de documente atestă exploatarea iraţională a
pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii
(eroii din Mahabharata ard o pădure întreagă cu animalele din ea cu tot).
Diferenţa între noi şi strămoşii noştri este legată de capacităţile
noastre sporite atât de a distruge cât şi de a îngriji mediul. De-a lungul
timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea aerului şi a apei s-a
degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punând intr-o stare critică
întreaga planetă. Toate acestea au dus la creşterea îngrijorării legate de
deteriorarea mediului.
Primii vizionari care au tras semnalul de
alarmă legat de degradarea mediului înconjurător au fost oamenii de
ştiinţă din secolul XIX care, confruntaţi cu urbanizarea şi
industrializarea galopantă au încercat să stopeze acţiunile destructive şi
să educe oamenii în domeniul ştiinţelor naturale şi a protecţiei
mediului. Din punct de vedere istoric conceptul de protecţie a naturii a
apărut prima oară la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin,
Wallace) şi la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).
Prima societate de protecţie a naturii
atestată a fost fondată în Anglia în 1865 sub numele Commons, Open Spaces
and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a
fost dată de parlamentul britanic în 1863. În 1864 Congresul Statelor Unite
hotărăşte ca Valea Yosemite să devină o zonă recreaţională iar în 1872
se stabileşte primul parc naţional la Yellowstone. În prima jumătate a
secolului XX continuă distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensivă
a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935
Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii
accelerate. După 1945 se înfiinţează primele organizaţii internaţionale
care se preocupă şi de problemele mediului înconjurător:
1945
- ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite )
1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)
1956 - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi a
Resurselor Naturale
1961 - World Wildlife Found
Anii 1960 – 1980
Anii 60 au fost marcaţi de impactul
tehnologiilor de război (incluzând şi tehnologia nucleară) asupra mediului
şi de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generaţiile anilor 60 s-au
format în contextul mişcărilor pacifiste şi a unor mişcări de protecţie
a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleară, Mişcarea pentru
drepturi civile (SUA). Apar primele organizaţii nonguvernamentale (NGO)
implicate în protecţia mediului (Sierre Club). Are loc prima celebrare a
Zilei Pământului (Earth Day) 21 martie 1970 când au loc mitinguri în toată
America cu implicarea oficialităţilor şi cu fonduri federale. Începând din
anul 1970 Ziua Pământului a devenit o zi internaţională. În anii 70,
mişcarea ecologică s-a dezvoltat în continuare, ajungându-se la crearea
organizaţiilor Greenpeace şi Friends of the Earth.
În anii 80 se conturează primele propuneri
legate de dezvoltarea durabilă ca urmare a apariţiei unor accidente de mediu
extrem de grave. Devine tot mai clar că trebuie stabilite bariere în calea
potenţialului destructiv al unor descoperiri ştiinţifice. În 1984 are loc
un tragic accident în Bhopal (oraş din India Centrală), unde o fabrică de
pesticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost înregistraţi
mii de morţi iar impactul asupra mediului a putut fi simţit si 15 ani mai
târziu. În 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice
de la Cernobîl, Ucraina, fosta Uniune Sovietică. S-au înregistrat peste
100000 morţi şi imense degradări ale mediului. În 1987 a fost confirmată
pentru prima data existenţa unei găuri în stratul de ozon.
Anii 1990
În 1991 are loc Războiul din Golf care duce
la mari pierderi de vieţi omeneşti şi catastrofe ecologice. În 1993,
Summitul de la Rio al Naţiunilor Unite dezbate criza contemporană şi mai
ales impactul ei asupra mediului. Se angajează primul plan de acţiune
globală Agenda 21. În capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al
educaţiei ecologice. La 6 ani după Summitul de la Rio, cu tot entuziasmul
care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un eşec. Au
fost depuse eforturi mari de către unele state, organizaţii sau corporaţii.
Opinia publică este saturată cu informaţii legate de mediu (în general în
ţările occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scăzut. Acţiunile
pentru mediu par a fi în retragere peste tot cu excepţia Peninsulei
Scandinave.
Ca rezultat al Conferinţei de la Rio a
apărut GEF (Global Environment Facility) care reprezintă un mecanism de
finanţare ale unor proiecte legate de mediu şi dezvoltare în diferite
părţi ale lumii. Finanţatorii GEF sunt Banca Mondială, UNDP (Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi UNEP (Programul Naţiunilor Unite
pentru Mediu). UNEP contribuie cu experienţa ştiinţifică şi selectează
ariile proiectelor GEF, UNDP face legătură între mediu şi dezvoltare, Banca
Mondială este responsabilă de proiectele de investiţii.
Direcţiile în care acţionează GEF
sunt:
reducerea efectului de încălzire globală;
protecţia biodiversităţii;
protecţia apelor internaţionale;
reducerea efectului de epuizare a ozonului.
Poluarea atmosferică
Aerul pe care îl inspirăm este parte din
atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de
gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale
Soarelui.
Atmosfera este formată din circa 10 gaze
diferite, în mare parte azot (78%), şi oxigen (21%). Acel 1% rămas este
format din argon, dioxid de carbon, heliu şi neon. Toate acestea sunt gaze
neutre, adică nu intră în reacţie cu alte substanţe. Mai există urme de
dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon şi ozon (O3) precum şi gaze nocive, fum, sare,
praf şi cenuşă vulcanică.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice
care s-a menţinut timp de milioane de ani, este ameninţat acum de activitatea
omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea
aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.În ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul
de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului
metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte
gaze, mai ales după sfârşitul secolului trecut a apărut automobilul.
Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan
şi oxizi de azot în atmosferă.
Poluarea atmosferică reprezintă
contaminarea atmosferei cu deşeuri gazoase, lichide sau solide sau cu produse
care pot periclita sănătatea oamenilor, a animalelor şi a plantelor.
Se vorbeşte despre poluarea atmosferică atunci
când una sau mai multe substanţe sau amestecuri de substanţe poluante sunt
prezente în atmosferă în cantităţi sau pe o perioadă care pot fi
periculoase pentru oameni, animale sau plante şi contribuie la punerea în
pericol sau vătămarea activităţii sau bunăstării persoanelor” (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii O.M.S.).
Printre poluările atmosferice naturale se
numără polenul plantelor şi florilor care provoacă alergii. Substanţele
poluante din atmosferă sunt substanţe gazoase, lichide sau solide, care le
modifică compoziţia. Gazele sunt substanţe care, în condiţii normale
(temperatura locală, presiune 1013 hPa) sunt în stare gazoasă,
lichefiindu-se la temperatura joasă (condensare), de exemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se
condensează în condiţii normale, de exemplu vaporii de apă. Ceaţa, fumul,
praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de
0,001-100 µm.
Praful provine din diviziunea materiei fine
în particule aproape coloidale de 10-100 µm. Emisiile sunt substanţe
eliberate în atmosferă de către uzine. Aceste substanţe se răspândesc
pretutindeni, căzând din nou sub forma de particule şi mai fine decât
poluarea atmosferică măsurabilă în locurile de emisie. Fixarea unei valori
limită se fondează pe criteriile calităţilor aerului, a parametrilor
măsuraţi, a căror interpretare variază de la o ţară la alta.
Cauzele poluării atmosferice şi principalii
poluanţi
În fiecare an dezvoltarea industriei
generează miliarde de tone de materiale poluante care sunt eliberate în
atmosferă.
poluanţii primari sunt emanaţi direct în atmosferă, de exemplu
dioxidul de sulf, particulele de funingine şi oxizii de azot;
poluanţii secundari sunt produşi prin reacţii între poluanţii
primari.
Principalii poluanţi:
monoxidul de carbon (CO)
Toate materiile
primare energetice folosite pentru combustie conţin carbon sub formă de
combinaţii chimice, care se oxidează, transformându-se în gaz carbonic
(CO2) sau în oxid de carbon
(CO) dacă combustia este incompletă. Monoxidul de carbon se formează în mod
natural în metabolismul microorganismelor şi în cel al anumitor plante; este
un compus al gazului natural. El se răspândeşte în atmosferă sau se
formează în stratosfera sub efectul razelor UV, 67% din CO provine de la
vehicule, combustia nefiind completă decât dacă motoarele merg în plină
viteză.
Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru
oameni şi animale. El pătrunde în organism prin...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.