| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Stefan Neaga

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Stefan Neaga
La 18 ani  Ştefan Neaga a absolvit şcoala muzicala. Programul examenului de
absolvire cuprindea preludii şi fugi de Bach, sonata
în do# minor, opus 27 „Sonata Lunii” de Beethoven, „Dumca” de Ceaikovski,
concertul nr.1 pentru pian şi orchestra de Liszt.
Auditorii, ce umplură sala
pana la refuz îl aplaudau cu căldură pe talentatul
interpret. Ştefan Neaga a terminat cu distincţie şcoala muzicala din
Chişinău. El a absolvit-o, având concepţii progresiste despre arta muzicală şi cu speranţa de
aşi perfecţiona în continuare măiestria de
pianist.
În preajma absolvirii şcolii muzicale St. Neaga s-a întâlnit cu Grigoraş Dinicu,
violonist-concertist român care se bucura pe atunci de mare popularitate.
Întâlnirea cu acest muzicant atat de apropiat de
arta populara, a jucat un rol important in viaţa
viitorului compozitor.
Întâlnirea lui Şt.
Neaga cu G. Dinicu nu a fost întâmplătoare . Odată, venind în turneu la Chişinău G. Dinicu a intrat in
restaurantul hotelului „Londra” anume pentru a-i asculta pe
muzicanţii din partea locului şi, în special pe
pianistul Neaga, căci nu odată auzise de talentul muzical al
acestuia lui G. Dinicu i-a plăcut cum cânta tanarul pianist ţi el 
i-a propus să treacă in orchestra sa care se bucura pe atunci de mare
popularitate. Oferta a fost acceptată. El se muta cu traiul la Bucureşti. Astfel in 1920 a
început oi noua etapa in
viaţa şi activitatea muzicala a viitorului compozitor.
Lucrând in orchestra lui Dinicu in calitate
de acompaniator treptat Neaga se înrola in activitatea de creaţie, ocupându-se cu prelucrarea
cântecelor populare.
După cum mărturisesc Iu. Guz, a A . Hararu, I. Dailis,
colaborarea cu şeful orchestrei a exercitata o influenţa
binefăcătoare asupra evoluţiei
talentului lui Neaga si succeselor sale de creaţie. În particular, interesul lui Neaga pentru prelucrare de
cântece populare a luat naştere anume
mulţumita lui Dinicu.
Fiecare apariţie a orchestrei cu participarea lui Neaga pe scena restaurantului
bucureştean „Atenee
palace” aduna un numeros auditoriu.
Dar deşi munca pe podiumul restaurantului de noapte aducea câştiguri bune ea nu putea satisface
cerintele spirituale a lui Neaga. Visul de a intra la conservator îl
atrăgea din ce in ce mai
mult. El si dădea prea bine seama, ca maiestria muzicianului depinde in mare
masura si de profunzimea culturii sale muzicale, de tainicirea si
multilateralitatea cunoştinţelor in domeniul muzicii.
În 1920 el intre la academia de muzica si
arta dramatica. Aici el studiază in clasa de pian special la profesorul G. Saegiu si concomitent la
conducătorul clasei de
compoziţie la profesorul A.
Castaldi, italian de origine. La început aceasta se îndoia de aptitudinile
lui Neaga si nu l-a primit in clasa sa. Numai perseverenta tunarului care
frecventează orele de studiu
in calitate de auditor si aptitudinea lui exemplara fata de invatatura îl fac
pe profesor sa-si schimbe părerea iniţiala si
sa-l înscrie pe Neaga in numarul elevilor săi.
Si totuşi in anii de academie de muzica
Neaga nu-si termina studiile de compoziţie: el absolveşte
cu menţiune academia la
clasa de pian special si-si ia diploma cu atestarea de artist-specialist
liber.
Tanarul muzician se consacra in fond
activităţii concertistice.
El continua sa lucreze in orchestra lui Dinicu. Repertoriul sau cuprinde
creaţii de Bach, Beethoven,
Ceaikovski, Chopin, Liszt, Debussy, Ravel, R. Strauss alţi compozitori. Activitatea in
interpretativa intensa câştiga întâietatea, creaţia originala trecând astfel pe planul al doilea; timpul liber nu-i
ajunge decat pentru prelucrări si aranjamente de melodii populare pentru orchestra lui Dinicu.
Aceasta activitate îl pasionează pe Neaga din ce in ce mai mult trezindu-i dorinţa fierbinte de a-si termina
studiile de compozitor profesionist.
In 1926 el intra pentru a doua oara la
academia de muzica si arta teatrala.
Dar in anii aceia academia nu avea o orientare
bine determinata si consecventa; putini erau cei ce se interesau de
creaţia
populara.
D. Cuclin, noul dascăl al compozitorului moldovean, om
foarte cult si instruit, autorul manualului de analiza a formelor
muzicale.
Fiind profesor la academia de muzica Cuclin
citea cursurile de teorie a compoziţiei si a contrapunctului.
1931. Au zburat anii de studii la academie.
Profesorul Cuclin i-a eliberat talentatului sau ucenic
o caracteristica măgulitoare : „Subiectul
confirma ca artistul, compozitorul si pianistul Neaga
a frecventat pe parcursul a mai multul ani cursurile mele de compoziţie
scriind in acest răstimp urmatoarele lucrări muzica simfonica (o simfonie, un
poem simfonic), muzica de camere (doua sonate, un cvartet, un cvintet) si
muzica dramatica (religioasa, laica) a participat la concursuri de creaţia a
unor lăutari si a fost
menţionat cu premii băneşti . Dimitrie
Cuclin.”
Dar in conditiile României burghezo-moşiereşti a anilor ”30
compozitorul era lipsit de posibilităţile sale de a-si dezvolta si
aplica cu adevarat capacitatile sale de creaţie, de a se deda cu tot sufletul
ocupaţiei sale preferate. In
tara se observa un declin al artelor –ce preţuia doar
muzica străina la
moda.
In căutarea unei iesiri din situaţia creata Neaga ia hotarirea de a
pleca la Paris, unde spera sa se impuna ca pianist si sa-si continue studiile
sale de compozitor.
La început succesul părea a fi tovarăş bun al tanarului
muzician.
La Paris el evolueaza ca solist-pianist,
precum si in concerte compune alături de Dinicu si in curând in 1937 i se acorda premiul expoziţiei universale de la Paris. In
acelaşi an Nega este
înscris ca student al scolii superioare pedagogice muzicale din Paris.
Studiază la muzicieni de
vaza francezi - A.Corto (pian) si miunsi (dirijarea orchestrala), A. Manjo
compozitia.
Toţi profesorii erau
mulţumiţi de talentului lor
elev si menţionau
capacitatile lui muzicale.
Dar condiţiile in
care se afla Şt. Neaga aparent prielnice, nu au devenit si nu au putut deveni esenţial fertile pentru dezvoltarea talentului sau.
In Franţa antebelica arta muzicala burgheza
trecea printr-o perioada de destramare si orice manifestare democrata trebuia
sa-si croiasca drumul cu multa greutate. In schimb formalizmul in muzica, moda
efrina infloreau fastuos.
A. Manjo directorul revistei “Monde
Musical” a insotit corespadenta de la Moscova a lui Lossegur despre arta
sovetica.
In astfel de conditii aflindu-se sub influenta
a tot felul de curente muzicale ”de ultima ora” timp de 2 ani St. Neaga
studiaza la cunoscutul pedagog Nadi Bulanje – reprezentanta a inpresionizmului
francez.
Ea il sfatuia in permanenta “sa vorbeasca
limba materna si sa utilizeze mai amplu tezaurul folcloric”. Cu toate acestea
studile la acest muzician si pedagog de seama nu au exercitat o influenta bine
facatoare asupra formarii personalitatii de creatie a compozitorului moldovan.
“Suita franceza” in sase parti pentru pian, ce-i apartine si care a fost
creata in aceasta perioada, purta amprenta evidenta a formalizmului si
eclectizmului. Intr-un cuvint, era o creatie tipica a autorului rupt de la
viata, pasionat de dispozitii pur subiective, de cautari formale.
Aceste grele cautari ale drumului sau
individual ce mai sesizeaza in doua piese vocale si altele cinci pentru pian
create de Neaga in aceeasi ani. Daca una din piaesele vocale scrise pe tema
unui cintec popular românesс, a carei imagine luminoasa a determinat limpazimea liniei melodice
a partiturii de solo si transparenta acompanimentului, apoi cealalta
– “primii fulgi”
– e creata in stilul
ramantei sentimentale de salon; aici compazitorul a platit tributul noilor
tendinte in muzica usoara de estrada la moda pe atunci in Rominia.
In piesele pentru pian din acea perioada
compozitorul se lasa influentat de stilul virtuos, de salon.
“Parafreza” pentru pian pe o tema de T.
Zaidler poate servi drept exemplu de lucrare bazata, in linii mari, pe efecte
aparente. Nici nu e de mirare: anume de astfel de piese avea nevoe, pentru a-si
reinoi repertoriul orchestra de restaurant, in care cinta compazitorul.
“Parafraza” demonstreaza inaltul nivel tehnic profesional al lui
Neaga-pianistul.
Nocturna nr.1 (“Dorul”) se distinge prin
lnearitate si graficitate, printr-o oarecare rigiditate a desenului
melodic.
Nocturna nr.2 creata pe baza unei melodii
populare românesti e scrisa, la fel ca si “Primii fulgi”, in stilul
muzicii de salon.
Aceasta piesa a fost un frumos succes pentru
compozitor.
***
Anii petrecuti la Paris l-au comvins pe St.
Neaga de lipsa de perspectiva a eforturilor de creatie inconditiile realitatii
burgheze. Visul la o alta viata, la cea care incepuse odata cu venirea Puterii
Sovetice in Moldova de pe malul sting al Nistrului, punea din ce in ce mai mult
stapinire pe inima compozitorului.
In 1924 acolo fusese formata Republica
Autonoma Sovetica Socialista Moldoveneasca.
In anii ’30 apar si multe lucrari orchestrale,
avind ca tematica realitatea sovetica si care atesta procesul de crestere a
muzicii profesioniste moldovenesti: poemul simfonic “Moldova” de V.
Poleacov, “Suita moldoveneasca” pentru cvartetul de coarde de S. Orfeev,
suita de balet “Rapsodia moldoveneasca” de N. Denscoi ect.
St. Neaga stia de succesele compozitorilor din
Moldova de peste Nistru, ascultase lucrari de-ale lor, precum si lucrari ale
altor autori sovetici.
Curind el paraseste Parisul...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.