| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Sistemul administrativ al Republicii Moldova

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Sistemul administrativ al Republicii
Moldova
Introducere
Transformările intervenite în Republica
Moldova după prăbuşirea imperiului sovietic în plan politic, economic şi
social, au determinat în mod firesc schimbări de substanţă şi în planul
concret al organizării şi funcţionării administraţiei
statului.
Mutaţiile survenite în cadrul sistemului de
administrare sunt cu atât mai pregnante, cu cât transformările induse la
nivelul acestuia, au căpătat consistenţe, în urma adoptării Constituţiei
republicii Moldova la 29 iulie 19941.
Atât în plan structural-organizatoric, cât
şi cel material-funcţional, administraţia publică a căpătat o nouă
filosofie, dobândind o configuraţie inedită în sistemul global al
administraţiei din Republica Moldova. Fiind chemată să satisfacă interesul
general exprimat prin lege, administraţia publică constituie activitatea prin
care se exercită legea, ea fiind foarte strâns legată de puterea executivă.
Şi dacă activitate de stat este o activitate de organizare a relaţiilor
sociale, ideea de organizare fiind punctul-cheie în administrarea publică,
în sens larg “administraţia publică este o activitate de organizare a
anumitor relaţii sociale, mai concret a legilor şi a celorlalte acte ale
organelor statului”2.
O organizare optimă nu poate fi rezultatul
întâmplării, orice organizare trebuie fundamentată ştiinţific. Deci,
funcţionarea raţională şi eficientă a administrării publice cere
implimentarea metodelor ştiinţifice de organizare a activităţilor
administrative. Aceasta este cu atât mai important pentru Republica Moldova,
unde ştiinţa adminisraţiei dace primii paşi şi elaborările teoretice în
acest domeniu sunt actuale şi ţin să fie urmate de îndrumări practice
pentru organele administraţiei publice.
Administraţia ţării este încredinţată
unor autorităţi statale,  ele fiind administraţia centrală şi
unităţile sale  teritoriale precum şi administraţia locală, chemată
să administreze interesele colectivităţilor locale, în conformitate cu
Constituţia Republicii Moldova.
Pornind de la acest raţionament putem mai bine să ne dăm seama care sunt deosebirile
dintre autorităţile administraţiei publice locale şi diferitele servicii
publice  ale administraţiei publice centrale de specialitate 
(ministere, departamente) care acţionează într-un anumit teritoriu, dar sunt
structuri exterioare ale anumitor autorităţi administrative centrale. E
necesar de precizat ca în cadrul structurii teritoriale a organelor
administraţiei locale şi centrale, relaţiile dintre ele sunt foarte variate
şi, în fine, ele trebuie să colaboreze reciproc, deoarece au un scop comun -
organizarea serviciilor publice pentru cetăţenii din teritoriu. Organele
administraţiei publice pot activa eficient în condiţiile când toate
transformările din societate se efectuează într-o consecutivitate  bine
determinată şi au un suport legislativ adecvat, care le-ar permite nu numai
să dirijeze aceste procese, dar să se reformeze ele însele, pornind de la
cerinţele înaintate de evoluţia societăţii.
Consultând literatura de specialitate
existentă şi analizând, în particular, conlucrarea serviciilor publice
desconcentrate în teritoriul judeţului Chişinău şi autorităţile publice
locale în chestiunile de interes comun, am ajuns la concluzia că prea puţin
se studiază în republica noastră relaţiile dintre diferite nivele ale
administraţiei publice, aceste considerente determinând alegerea temei
abordate în lucrarea de faţă.
Structurat teza a fost concepută în patru
capitole. În introducere s-au făcut precizări terminologice extrase din
literatura de specialitate, utile, după părerea noastră, în elucidarea de
mai departe a temei. Capitolul unu vine cu o prezentare generală a
administraţiei publice, în special a administraţiei publice centrale şi
locale.
Reieşind din considerentul că experienţa
altor ţări în problema dată ne-ar ajuta să depăşim situaţia în care ne
aflăm în prezent şi ţinând cont de direcţiile proprietare ale politicii
externe la etapa actuală, am analizat în capitolul trei raporturile şi
relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice în ţările Europei
Centrale şi de Est.
S-a făcut o incursiune în istoricul
evoluţiei relaţiilor dintre organul administraţiei publice în plan istoric
în Moldova, urmând ca în capitolul trei să urmărim raporturile dintre
autorităţile publice în Moldova după declararea
suveranităţii.
Ultimul capitol, patru este axat pe
observaţii   practice recente  şi anume conlucrarea
serviciilor publice desconcentrate în teritoriul judeţului Chişinău şi
autorităţile publice locale în chestiunile de interes comun.
Sursele bibliografice
de bază au servit Constituţia Republicii Moldova, legile şi alte acte
normative referitoare la activitatea autorităţilor publice  cât şi
literatura ştiinţifică de specialitate editată în republica noastră şi
străinătate.
Amploarea schimbărilor intervenite în
ultimul deceniu în structura organelor (autorităţilor) statului au produs,
în mod obiectiv, transformări de esenţă şi în  planul administrării
publice, în general, şi al organizării şi funcţionării sale, în special.
O colectivitate umană, aflată pe un anumit nivel de dezvoltare şi de
coeziune, nu poate exista decât dispunând de o administraţie, care are ca
obiect general satisfacerea nevoilor importante ale vieţii acestei
colectivităţi, viaţa implicând administrarea. În acest sens, unii autori
străini şi autohtoni, subliniază importanţa crescută a administraţiei în
contextul statului modern. Astfel, Georges Burdeau aprecia că implicaţiile
“revoluţiei ştiinţifice şi tehnice amplifică prerogativele
administraţiei”3. Un alt autor, Eull,
consideră că funcţia statului tehnocrat, funcţie plurivocă, constă în a
ordona şi a administra4.
În opinia lui Eric Weil, două elemente sunt
specifice statului modern: faptul că legea este formală şi universală, că
ea se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor, fără excepţie, şi faptul
că pentru deliberare şi execuţie guvernarea se sprijină pe administraţie.
De altfel, este foarte clar – afirmă Weil, că statul modern n-ar putea exista fără
administraţie, dar n-ar putea fi pură administraţie5.
O administraţie publică este, susţine pr.
Univ. Dr. Mihail Platon, “procesul de implimentare a deciziilor politice şi
ale aparatului autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi ale
personalului implicat în acest proces”. “Orice orânduire socială
dintr-un stat suveran nu are un scop mai nobil decât a folosi toată puterea
şi toate resursele ca în ţara sa să domnească ordinea, să asigure
inviolabilitatea frontierelor şi securitatea statului; susţine cultura,
învăţământul şi ştiinţa naţiunii, libertatea şi drepturile
cetăţenilor, a contribui la circularea veniturilor băneşti necesare
acoperirii cheltuielilor de funcţionare a organelor sale; a stimula
administrarea domeniului public şi alte branşe pentru buna funcţionare a
statului”6.
Legea republicii Moldova nr. 186-XIV din
06.11.98 “privind administraţia publică
locală” stipulează următoarea definiţie de
administrare publică –
“formă de organizare şi executare nemijlocită a puterii executive a
statului, factor esenţial de care depinde în mare parte exercitarea rolului
statului în organizarea şi conducerea societăţii”. Este interesantă, în
această ordine de idei, afirmaţia Mariei Orlov  care susţine că
administraţia publică nu este “forma de organizare şi executare” ci
“este o activitate (sau activităţi) exercitată de autorităţile publice
(prin funcţionarii săi) în scopul realizării sarcinilor şi funcţiilor
statului în interesul general al societăţii”7.
Termenul de administraţie derivă din
latinescul administer, care
are sensul de a sluji, de a aduce la îndeplinire o misiune comandată8.
În acelaşi context, literatura de
specialitate mai precizează etimologia acestui termen ca fiind din
minister – servitor, are legătură cu
magister ce îl desemnează
pe stăpân căruia i se subordonează servitorul şi pe care trebuie să-l
slujească; aceasta este o administraţie particulară, distinctă de
administraţia publică, ambele reprezentând genuri ale administraţiei,
fiecare, la rândul lor, având mai multe specii9.
       Astfel, pornind de la sensul etimologic al cuvântului, constatăm
că noţiunea de a administra este considerată o activitate subordonată 
ce se îndeplineşte la ordinele cuiva, apreciindu-se în acest sens, că
însuşi ministrul este în primul rând un servitor, desigur în sensul de
servitor al cetăţenilor pe care acesta trebuie să-i servească10.
În limbajul curent,
termenul de administraţie se utilizează în mai multe sensuri şi
anume:
conţinutul principal al activităţii executive a
statului;
sistem de autorităţi publice care înfăptuiesc puterea
executivă;
conducerea unui agent economic sau instituţii social-culturale;
un
compartiment (direcţie, secţie, sector, serviciu, birou) din unităţile
direct productive sau instituţii social-culturale, care nu desfăşoară
nemijlocit o activitate direct productivă11.
În acelaşi timp, printre alte sensuri ale
termenului de administraţie, pe cel de administraţie publică îl regăsim ca
o sintagmă explicată, în unele dicţionare şi lucrări de specialitate de
specialitate americane (traducerea aparţine lui Ioan Alexandru),
prin:
funcţia executivă în guvern; executarea (aplicarea) politicii publice;
organizarea şi conducerea poporului şi a altor resurse pentru
atingerea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.