| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Sensul filosofiei si sensul mintii

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Sensul filosofiei si sensul mintii
Considerand etimologic, fislosofia are sensul
iubirii intelepciunii. Intr-un mod analog, cu idealul regulativ la Popper,
putem considera ca, idealul regulativ al filosofiei este intelepciunea. Vedem
ca, initial s-a considerat ca, intelepciunea presupune cunoasterea fiintei, dar
ulterior a aparut o imbagatire, preocuparea pentru cunoasterea devenirii,
ulterior pentru cunoasterea limitelor ratiunii pure, a atomului cognitiv, si
tot asa. Istoria filosofiei reveleaza ca, termenul filosofie are o intensiune
si extensiune dinamica. Ceea ce ar trebui sa justifice incluzia sau excluderea
anumitor conditii la sensul conceptual al filosofiei este consistenta lor cu
idealul ei final: intelepciunea. Aceasta dezvoltare si imbogatire istorica a
intensiunii si extensiunii filosofiei ne face sa anticipam ca , intelepciunea
este un ideal inspre care progresam, ireductibil la ceva prezent aici pe care
ar trebui doar sa-l analizam, ca si creierul. Creierul aspira spre acea
conditie. Consider ca, creierul insusi nu este decat un mijloc care participa,
prin dezvoltarea lui stiintifica si filosofica, la realizarea acelui rezultat
ideal. Si in conditiile in care functiile sau capacitatile lui sunt
implementabile non-neuronal, creierul nu este singurul mijloc sau conditie
necesara, conditia de posibilitate, a intelepciunii. Daca capacitatile
creierului [receptia, convertirea, codificarea, procesarea, stocarea,
controlul  semnalelor fizice; modalitatile senzoriale, analizatorii,
categorizarea, imageria mentala, constiinta, inteligenta etc.] sunt
reproductibile in principiu prin roboti, atunci nivelul neuronal nu reprezinta
o conditie necesara pentru posibilitatea mintii.
Caracteristicile necesare si universale ale oricarei minti
posibile sunt un set de capacitati care pot fi implementate de arhitecturi ce
pot sa difere atat la nivelul structural (aceeasi capacitate poate superveni pe
structuri diferite care nu simuleaza arhitectura creierului) cat si la nivel
implementational (poate fi implementata prin mijloace electric, mecanic,
biologic(Block, xxxx).  
Creierul este specializat in realizarea anumitor functii
ca:
receptia, convertirea, codificarea, filtrarea prin structuri
celulare ('blobs', dungi subtiri si groase, straturi, arii(V1, V2, V3, V4, MT)
care raspun selectiv la stimuli in functie de culoare, forma, adancime, textura
, miscare etc.(Livingstone&Hubbel, 1991) a fluxului fotonic, in limitele
unor frecvente.
receptia, codificarea, procesarea printr-un sistem auditiv
organizat ierarhic a miscarilor aieriene, in anumite frecvente.
receptia, codificarea, procesarea, interpretarea presiunilor
tactile.
pentru controlul miscarii(interne si/sau externe).
pentru procesarea si interpretarea abstracta a informatiei
constiente (printre care si rationamentul).
 
Creierul este un sistem de receptie, convertire,
comunicare si  manipulare anumitor semnalelor fizice (potentialele de
actiune). Din structurile lui speciale (receptive, comunicative, analizatoare
etc.). conexiunile lor speciale (feedforward, feedback etc.), din serialitatea
si/sau paralelitatea  lor emerg toate capacitatile lui. Cuanta
informationala a creierului mi se pare ca este spike-ul. Spike-urile sunt
generate, comunicate, integrate, distribuite, modulate (temporal sau
cantitativ) in functie de proprietatile celulelor, de inputul lor, si de
organizarea lor.
Functiile senzoriale implicate in perceptie nu sunt nici
independente de cele motorii -- Hurley sustine o viziune de interdependenta
intre doua nivele in care perceptia si actiunea codepind de relatii
subpersonale circulare dinamic(Hurley, 2001) -- nici nu sunt independente de
anumite nivele cognitive mai superioare.
Dar, functia sau utilitatea ultima a tuturor acestor
capacitati,  subsisteme, subfunctii ale sistemului nervos este :
supravietuirea si optimizarea conditiilor vietii, sa maximizeze cantitatea si
calitatea vietii, conservarea si ameliorarea vietii.
Un sistem vizual poate ajuta un animal sa rezolve anumite
probleme vizuale. Sisteme reprezentationale exista si s-au conservat deasemenea
doar pentru ca permit o mai buna rezolvare a unor probleme
vitale:supravietuirea, reproducerea, adaptarea etc. Dar, acuitatea vazului uman
este inferioara comparativ cu aceea a unor pasari (acvila). Multe animale au
simturi mai fine decat omul. Oamenii sunt superiori celorlate animale cu
privire la constiinta, rationament, proceasare abstracta a informatiei,
memorie, emagerie mentala, planificarea viitorului, inteligenta, sistemul de
comunicare si pastrare a informatiilor etc. In cazul unui robot constient
autonom aceasta functie finala ar putea fi conservarea integritatii lui
macrofizice, a informatiei...
Consider ca, senzatiile  au rol foarte important in
motivarea animalelor. Senzatiile de durere si placere impreuna cu memoria si
anticiparea au un rol fundamental in motivarea animalelor. Daca animalele n-ar
sismti durere cand sunt  lezate, cat de mult timp ar supravietui? Dacan-ar
simiti senzatia foamei, daca n-ar simti nici o placere in viata lor, ar
supravietui ele suficient timp pentru a se reproduce? Daca actul reproductiv ar
fi asociat cu o maxima durere, s-ar reproduce multe animale? Daca leziunile
corporale ar fi asociate cu maxime placeri, ar supravietui, s-ar inmulti foarte
mult vietuitoarele pe pamant?
Din toate structurile vietii s-au conservat, usor de
inteles, cele ce asociaza distrugerea cu durerea si reproducerea cu placerea.
Exista o 'ultra manipulare' a vietii, ca senzatiile au o putere
motivationala.       
De aceea, un robot care ar avea capacitatea de a simti
durere cand este lezat, ar semana mult cu animalele, la nivel comportamental.
Pe de alta parte, senzatiile de durere si placere nu sunt necesare nici pentru
supravietuire, nici nu sunt necesare pentru pastrarea integritatii unui robot.
Capacitatea procesarii abstracte a informatiei (provenite de la multiple
sisteme senzoriale) si capacitatea rationarii pot realiza deasemenea rolul sau
utilitatea senzatiilor de durere si placere. Un robot ar putea fi programat sa
aiba o misiune ultima si sa-si utilizeze toate puterile cognitive, in
conditiile unui mediu dat, ca s-o realizeze. Dar in acest caz libertatea lui ar
fi restransa la alegerea mijloacelor. Oasele, muschii, creierii au ca ultima
utilitate sau misiune o mai buna rezolvare a problemei conservarii si optimizarii vietii. Oasele au utilitate
in ce priveste deplasarea fara târâre. Muschii au un rol fundamental in
deplasare. Creierul are un rol fundamental in controlul muschilor, in
explorarea mediului extern, si in cognitie. Dar, creierii care nu au avut
capacitate de evaluare corecta a misiunii lor fundamentale, ci si-au utilizat
capacitatile cognitive in ale scopuri, neimportante pentru supravietuirea si
conservarea vietii organismului, au disparut. Capacitatile cognitive ale
creierului pot fi utilizate in cele mai inutile demersuri cognitive.
Dar, capacitatile cognitive ale creierului trebuie
folosite pentru rezolvarea problemelor fundamentale de care depind
supravietuirea, conservarea, si fericirea organismului. Putem concepe pentru
fiecare retea neuronala a creierului o retea neurala artificiala superioara
atat prin  multiplicitatea componentilor  cat si prin proprietatile
ei structurale-functionale, adica, prin perfomanta. Ce este esential(mintii)
este utilitatea finala, setul structurilor capacitatilor actuale poate nu este
cel mai bun. Vom putea noi concepe capacitati alternative superioare mintii?
Sunt principiile abstracte ale vietii multiplu concretizabile? Daca nivelul
persoanei intai al unui individ uman ar putea superveni pe multiple
implementari materiale diferite, daca continuturile memoriei lui ar putea fi
reproduse, atunci problema imoratalitatii ar fi multiplu solvabila. Totusi,
aici am facut o eroare inconstienta grava. Sa presupunem ca, am avea puterea sa
ne 'dublam'. Astfel ca, dublura noastra sa nu difere calitativ de noi. Ar
insemna aceasta ca, in cazul in care noi am muri, dar dublara ar supravietui,
n-am murit? Nu! Doi atomi de hidrogen nu sunt comusi din aceleasi particule
elementare, ci numai de acelasi tip de particule elementare. Deaceea, pentru
oameni, gerontologia este mai importanta ca stiinta crearii robotilor. De
aceea,  idea mea fundamentala este ca:
Doua obiecte nu pot fi niciodata absolut identice,
indiferent cat de multe proprietati au in comun, deoarece ele sunt doua
(multiplicitar, cantitativ).



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.