| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Satisfactia in munca

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Satisfacţia în muncă
Edwin A . Locke ( în Herbert ,T,T .1981 )
consideră satisfacţia, reacţia pe care cineva o are  faţă de slujba
sa .O stare emoţională plăcută sau  pozitivă ce rezultă din
aprecierea propreiei slujbe a muncii . O’Reilly 1991 defineşte satisfacţia în
muncă ca fiind atitudinea generală faţă de muncă.
Duane şi Sydney Schultz 1990 o consideră ca fiind
dispoziţia psihologică a oamenilor faţă de slujba lor .
Definiţiile de mai sus se referă la stisfacţia în sens
general.Se consideră că satisfacţia globală faţă de slujbă nu este cea
mai adecvată măsură pentru ceea ce simt oamenii pentru muncă. Oamenii
putând fi  satisfăcuţi cu unele aspecte ale muncii şi cu altele nu , o
măsură globală a satisfacţiei nu poate reflecta clar aceste
diferenţe  astfel Duane şi S. Sydney  1990 precizează ca aceasta
implică o colecţie de numeroase atitudini  . Keith  Davis si 
J.W. Newstrom 1985 definsc şi ei satisfacţia ca un set de simţăminte
favorabile sau defavorabile legate de cum îşi văd angajaţii munca . Fred
Luthanj (1987) o considera la răndul lui o colecţie de atitudini faţă de
muncă ce sunt înrudite şi pot fi împărţite într-o varietate de aspecte
ale muncii.Pentru măsurarea căt mai adecvată a satisfacţiei este necesară
investigarea tuturor aspectelor de muncă . Se apreciază că numărul acestora
variază de la un tip de slujb altul.Deasemenea se afirmă că anumite reţele
vor fi mai importante  pentru anumiţi angajaţi decăt altele. Anumite
aspecte ale satisfacţiei în muncă se găsesc doar în anumite munci, în
timp ce altele sunt comune penru toate(Douane şi Sydney Schultz 1990) .Hakman
J.R. enumeră 5 dimensiuni esenţiale ale muncii în sine ce duc la
satisfacţie dacă sunt prezente ,F.G.Landy enumeră factorii ce contribuie la
satisfacţia angajaţilor pentru toate slujbele. F.
Herrberg(1959)diferenţiază factorii ce duc la satisfacţîa în mucă de cei
ce duc la insatisfacţie, Smith ,Kendal ,Hulin(1969)identifică 5 dimensiuni
cele mai proeminente ale slujbei faţă de care angajaţii au răspunsuri
afective.                    
                       
                       
   În ceea ce priveşte natura
satisfacţiei aceasta a fost încadrată în răndul atitudinilor faţă de
muncă, mai apoi insistăndu-se pe componenta ei afectivă .De altfel interesul
iniţial pentru satisfacţia în muncă a fost legat de considerarea ei ca
certitudine .Atitudinea este o predispoziţie de a răspunde pozitiv sau
negativ la un set de întămplări(Herbert T.T.1981). Se credea că prin 
influenţarea ei se poate creşte motivaţia şi performanţa.Se insista pe
faptul că ocupă un loc central în procesul transformării cerinţelor muncii
în efort.Din păcate relaţia dintre  satisfacţie şi performanţă nu
s-a  găsit o formă direcţă şi simplă.S-a insistat apoi pe componenta
afectivă din cauza preocupării socialepentru calitatea vieţii.asupra acestei
probleme voi reveni mai tărziu.De asemenea satisfacţia e privită nu 
numai la nivel individual ci şi în raport cu nivelul ei  într-un
grup–moralul.                                                                         
Relaţia dintre motivaţie şi satisfacţie
Datorită gradului mare de interrelaţionare dintre ele
e  necesară stabilirea unei relaţii mai precise. Este util pentru
înţelegerea acestei relaţii prezentarea şi unei definiţii a motivaţiei .
Este considerată forţă motrice  interiorul indivizilor prin care
încearcă  să atingă un scop pentru a-şi indeplini anumite trebuinţe
şi expectaţii ( Laurie J Mullins 1996 ).
Miellu Slate 1987 consideră că pentru relaţiile dintre
motivaţie şi satisfacţie esentiale sunt trei enunţuri:
1) Starea de satisfacţie /insatisfacţie e  un
indicator al motivaţiei mai precis al modului acesteia de realizare 
eficient sau neeficient . Din acest punct de vedere starea de satisfacţie
echivalează  cu îndeplinirea motivaţiei , realizarea activităţii
propuse a scopului, iar insatisfacţia cu nerealizarea motivaţiei E.A.Locke
1976 afirmă referindu-se la satisfacţie că ea pare  să apară 
cănd munca e în armonie cu trebuinţele şi valorile individului cum prin
motivaţie se urmareşte îndeplinirea trebuinţelor individului , acest enunţ
e susţinut aici
2) Motivaţia şi satisfacţia apar într-o dublă
calitate de cauză şi efect .
Martin Wolf 1970 pornind de la concepţia că motivul eu
un impuls ce face pe individ să urmarească o anumită satisfacţie consideră
că satisfacţia e o stare finală care e susţinută pentru afi obţinută de
motivaţie Acest autor consideră relaţia fiind orientată într-un singur
sens de la motivaţie la satisfacţie .
Sensul invers al relaţiei ilustrat de cazurile în care
satisfacţa intensă  întinsă pe o perioadă de timp se poate transforma
în sursă motivaţională, satsfacţia obţinută de individ este posibilă
să motiveze individul pentru a continua activitatea şi obţine astfel noi
satisfacţii .
Porter şi Lawer în 1967 propune o explicaţie care
consideră că performanţa duce la satisfacţie prin intermediul
recompenselor. Dacă munca duce la o împlinire a nevoilor individului atunci
individul poate să îşi administreze propriile recompense crescând
nivelul  de  performanţe . Pentru a testa această teorie au fost
studiaţi 148 de manageri din 5 organizaţii . S-a găsit că managerii 
cu performanţe mai înalte au primit recompense mai înalte  decât au
primit omologii mai slabi .
Managerii înalt performanţi au raportat niveluri ale
satisfacţiei în muncă mai înalte decât au făcut-o cei slabi performanţi.
S-a sugerat însa că această explicaţie ar fi mai potrivită pentru
manageri  decât pentru angajaţii de la nivelele scăzute deoarece primii
au oportunităţi mai mari pentru a-şi exprima nevoile superioare
3) Atât motivaţia cât şi satisfacţia se raportează
mpreună la performanţă . Este necesară stabilirea unei relaţii precise
coerente  pentru cercetări.
Importanţa satisfacţiei în muncă pentru organizaţie
Pentru ca aceasta să fie evidenţiată Keith  Davis
1985 susţin că este necesar să se stabilească dacă un număr substanţial
de angajaţi sunt nesatisfăcuţi dacă este legată  insatisfacţia în
muncă de comportamente nefavorabile şi dacă aceste comportamante sunt
costisitoare pentru organizaţie .
Cu privire la prima sarcină R.M Steers 1988 arată că
deşi mulţi oameni cred că cei mai mulţi oameni sunt nesatisfăcuţi .DAtele
disponibile  contrazic această idee . Referitor la această idee 
contradictie este necesară studierea datelor disponibile .
Rezultatele unor serii de urmăriri faţă de muncă
rezumate de departamentul  muncii din SUA în 1974 arată că între 80-
90 % din angajaţi  raportează că sunt satisfăcuti de slujbele lor În
acest timp ami mulţi spun că vor să îsi  schimbe slujba  . Pel
lângă aceasta se adaugă prevalenţa mare a absenteismului , fructuaţiei
opririlor lucrului muncii de calitate proastă , furturilor. Kahn  1972
susţine că rezultatele  urmăririlor ar pitea  fi în mare măsura
distorsionate datorită folosirii întrebării directe “ cât de
satisfăcuţi sunteţi de slujba dvs? “ ce  ameninţă  stima de
sine . Între nici o legătură cu munca de obicei cu penalităţî severe
avute în atenţie şi cu o evidentă absenţă activitătilor alternative cu
sens şi legătura  cu munca asociată cu calităţi negative , rutină
,planificare complexivă dependentă  individul alege munca şi se
pronunţă moderat satisfăcut şi spune mai mult dacă întrebarile sunt mai
specifice cu atât individul spune mai mult .In acest caz vedem că el poate
ordona muncile  clar . Vrea ca fiulu lui să fie angajat diferit de el şi
dacă ar putea alege ar căuta o ocupaţie diferită . Ideile lui Kahn pot fi
susţinute dacă examinăm întrbările unui chestionar referitor la
tendinţele de acitune în lo de o scală de acţiune , În medie 41%  din
angajaţii care lucrează la birou ar alege din nou această ocupaţie în timp
ce 24% din angajaţii din primă linie ar alege din nou aceaşi ocupaţie .
Dacă ne uităm la ce oameni vor să facă ca index atât de mult sunt
satisfăcuţi de slujbe devine clar că cei mai mulţi oameni în special
angajaţii sunt în mare măsură nesatisfăcuţi de slujbele lor .
Alţi autori susţin că chiar dacă numărul  celor
nesatisfăcuţi este modest , există un important număr de angajaţi 
nesatisfăcuţi cu anumite aspecte de mulţumire
În ceea ce priveşte a 2 sarcină au fost evidenţiate
asocierile satisfacţiei în cu diferite comportamente importante pentru
organizaţii : funcţia de personal, absenteismul, precum şi consecinţele
adiţionale ale satisfacţiei în muncă.
S-a găsit conştient că satisfacţia şi fluctuaţia de
personal sunt corelate moderat.Într-o  teorie a cercetătorilor Vroom
1973  a găsit corelaţiile dintre cele două variabile aranjate între
r=-13 şi r=-42 iar mai  recent s-a găsit o corelaţie mediană de r=-25
între satisfacţie şi fluctuaţie.Deşi aceste corelaţii moderate
regresează întervenţia altor factori ,satisfacţia în muncă este
clar  o influenţă  importantă(R.M .Steers1988).Înalta
satisfacţie  în munca e asociată cu plecări reduse, astfel încât
datorită satisfacţiei subiectul îşi păstrează un timp mai mare locul de
muncă actual.Pritre cei ce contribuie la insatisfacţia generală senumără
şi slaba organizare şi implicarea în muncă ,slabe  şanse de personal
.Douane şi Sydney includ printre factorii climatului general în prioadele în
care există un şomaj scăzut şi  oportunităţi în expansiune fiind
mai mare decât în perioadele cu şomaj crescut.
S-a arătat că fluctuaţia poate fi funcţională cănd
pleacă cei cu performanţe mici o metaanaliză pe...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.