| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Rudolf Kjellen

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Geopolitica este o teorie, o orientare de
cercetare care relevă legătura de substanţă între poziţia geografică a
unui stat şi politica sa. Însăşi etimologia termenului spune explicit acest
lucru, geo însemnând pământ, teritoriu. Geopolitica priveşte şi
analizează politica din perspectiva cadrului natural în care are loc, ea
propunându-şi să explice măsurile şi orientările politice pe baza datelor
naturale ale unui stat: poziţia geografică, întindere, bogăţii naturale,
populaţie etc.
Fireşte că  relaţia mediu geografic -
politică s-a impus unor strategi sau oameni de cultură înainte de apariţia
teoriei propriu-zise. Herder spunea că “istoria este geografie în
mişcare”. Napoleon remarca, la rândul său, că “politica unui stat stă
în geografia sa”. De asemenea doctrina Monroe - America americanilor - ori
cea a “misiunii civilizatoare” a Franţei în Africa sunt abordări care
implică viziuni geografice şi abordări de factură geopolitică. Putem noi
considera asemenea poziţii ca exprimând aprecieri de natură geopolitică?
Neîndoielnic, nu! Ele sunt constatări sugestive
care surprind o relaţie: în cazul nostru cea dintre
geografie, pe de o parte, şi politică, pe de alta. Geopolitica ia naştere
în momentul în care apare intenţia de a explica această relaţie, de a o
întemeia din perspectivă teoretică. Caracterul doctrinar apare în momentul
în care noua teorie, surprinzând rolul real al mediului natural în
configurarea politicii, transformă acest element în factor explicativ principal, dacă nu
exclusiv, neglijând alte determinaţii, uneori cel puţin la fel de
importante. 
Rudolf Kjellen – întemeietorul de drept al
geopoliticii
Întemeietorul de drept al geopoliticii este
suedezul Rudolf Kjellen,
profesor de ştiinţa statului la Universitatea suedeză Upsala. El foloseşte
termenul propriu-zis de geopolitică în 1899 într-o prelegere publică.
Cuvântul apare, după aceea, într-un studiu scris,
“Introducere la geografia Suediei”, publicat la
1900. Consacrarea termenului are loc de abia în 1916, când Kjellen publică
lucrarea “Problemele
ştiinţifice ale războiului mondial”, în care
primul capitol se intitula “Probleme geopolitice”. “De atunci”, mărturiseşte
Kjellen,”denumirea se întâlneşte peste tot, cel
puţin în literatura (ştiinţifică) de limbă germană şi
scandinavă” (în I. Conea,“Geopolitica. O ştiinţă
nouă”, vol. Geopolitica, pag.67).
Rudolf Kjellen a ajuns la geopolitică venind
dinspre ştiinţele statului. Aflat sub puternica influenţă a culturii
germane, Kjellen concepea statul ca o formă de viaţă – o lucrare a sa publicată în
1917, la Leipzig, se numea chiar astfel
“Der Staat als Lebensform”, -  iar ştiinţa  politică drept o ştiinţă a statului.
Statul este studiat din mai multe perspective:
Ţara
(geopolitică)
Aşezarea ţării
Înfăţişarea ţării
Teritoriul ţării
Gospodăria
ţării (ecopolitică)
Relaţiile comerciale externe
Satisfacerea nevoilor economice
proprii
Viaţa economică
Neamul
(demopolitică)
Constituţia neamului
Poporul
Firea neamului
Societatea
(sociopolitică)
Structura socială
Viaţa socială
Guvernământul (cratopolitică)
Forma de stat
Administraţia
Autoritatea statului
(Acestea reprezintă titlurile capitolelor
şi subcapitolelor din partea a doua a cărţii “Grundriss zu einem System den Politik”, Elementele unui sistem de politică- Leipzig, 1920, în I.
Conea,  “Geopolitica. O ştiinţă nouă”, pag.
6.). 
După cum se observă, Kjellen propune o
abordare din multiple perspective ale statului, care să ne ofere o explicaţie
a funcţionării sale. În acest cadru, geopolitica urma să examineze suportul
geografic, natural al statului. “Statul, spune mai târziu autorul suedez, nu poate pluti în
văzduh, el e legat întocmai ca pădurea de un anume sol din care-şi suge
hrana şi sub a cărui faţă copacii lui deosebiţi îşi împletesc între ei
rădăcinile” (“Der
Staat als Lebensform”,
în I. Conea, “Geopolitica. O ştiinţă nouă”, pag.
5).
Este cu totul remarcabilă această viziune
sistemică asupra studiului statului, menită să ofere o înţelegere cât mai
completă a funcţionării sale. Aşa cum este demnă de semnalat legătura,
comunicarea am spune astăzi, între aceste perspective de abordare, pentru că
domeniile de care se ocupă alcătuiesc un  întreg. “Fiecare putere (e vorba de statele mari, de marile puteri), a fost
concepută ca unitate politică a cinci componente, putând fi privită: din
punct de vedere geografic, etnic, economic, social şi juridic, numim aceste
cinci feţe ale fiinţei ei: ţară, neam, gospodăria ţării, structura
socială şi guvernământ (Idem,  pag.
30).
Statul este văzut ca o formă de viaţă
(“marile puteri sunt, înainte de toate,
întruchipări ale vieţii şi chiar cele mai măreţe dintre toate
întruchipările de pe pământ ale vieţii”), iar
politica drept ştiinţa statului. Geopolitica reprezintă, deci, analiza statului din punct de vedere geografic, în acest sens ea nefiind altceva decât geografie politică. O spune, de altfel, explicit Kjellen: “Cuvântul a fost formulat pentru întâia oară într-o lecţie
publică  în aprilie 1899… având acelaşi înţeles cu “geografia
politică“ a lui Ratzel şi, întrucâtva, chiar cu antropogeografia lui”
(“Grundriss…”, în  I. Conea, “Geopolitica.
O ştiinţă nouă”, vol. “Geopolitica”, pag.
6).
Este limpede că Kjellen descoperă
geopolitica în efortul de sistematizare a unghiurilor de analiză şi studiu
ale statelor. Să ascultăm o mărturisire semnificativă a sa: “Mai e de dezlegat o problemă pur
terminologică. Rânduiala dinăuntrul sistemului încă nu e complet
aşezată, până ce disciplinele deosebite nu vor fi desemnate ca atari prin
termeni anume. A le mai numi pe toate politică este un simplu corolar al celor
de mai sus; ele sunt toate teorii despre Stat; însuşirilor speciale trebuie
să li se facă dreptate printr-o specificare a acestui termen
general” (“Grundriss…, în I. Conea,
“Geopolitica. O ştiinţă nouă”, vol. “Geopolitica”, pag. 6”, pag. 39).
Era vremea desprinderilor, al autonomizării diverselor ramuri dintr-un trunchi comun. În
viziunea autorului suedez, geopolitica este un
capitol al politicii, considerată ea însăşi
ştiinţă. În acest demers, Kjellen fixează pentru geopolitică un anume
obiect, un anume unghi de analiză a statului, cel care pornea de la
condiţiile sale naturale de existenţă. Dar încă o dată, trebuie repetat
că geopolitica era parte componentă a unui demers mai amplu. Dacă vom
desprinde acest capitol din formula în care a fost conceput şi integrat, cum
se procedeză nu de puţine ori, mai mult, dacă vom încerca să-l aplicăm
unei realităţi radical schimbate, fireşte că nepotrivirea apare mai mult
decât evidentă. Astfel geopolitica poate apărea ca un demers depăşit, al
cărui domeniu de valabilitate ţine de un anumit stadiu în evoluţia
studiului politicii.
Autor prolific, Kjellen nu îşi limitează
demersul la analize strict teoretice. El scrie, de pildă, un volum monografic,
intitulat “Introducere la geografia
Suediei”, urmăreşte atent desfăşurarea primului
război mondial şi elaborează lucrări, cum ar fi  “Die Politischen
Probleme des Weltkrieges” (Marile puteri şi criza
mondială), 1920. În acest proces de analiză concretă a statelor şi
diverselor situaţii apar consideraţii extrem de instructive pentru tema
noastră.
Gânditorul suedez împarte geopolitica
în:
Topopolitica -  subdisciplina care va studia aşezarea
statului;
Morfopolitica - subdisciplina care va examina forma, graniţele, reţelele de
circulaţie;
Fizipolitica – cea care va
analiza fizionomia teritoriului, bogăţile solului
şi
subsolului, aşezarea matematică, în
latitudine şi longitudine. 
Topopolitica, de pildă, are în vedere
aşezarea ţării, dar, în acest subcapitol nu e vorba de aşezarea
matematică, geofizică, aşezarea lângă mare sau în interiorul
continentului (aceasta e studiată în capitolul de fizipolitică), ci de
plasarea politică a ţării respective. Autorul simte, astfel, nevoia de a
trece dincolo de cartografierea geografică, de corelarea unor date fizice:
“În practică este vorba mai ales de un studiu al
vecinilor. Se oferă aici observaţiei şi reflecţiei toate problemele
fundamentale pentru situaţia în lume a unei ţări care decurg: dintr-o
vecinătate simplă sau complicată, din vecinătatea cu state mari sau mici,
din distanţele mai mari sau mai mici ce le desparte de centrele de forţă şi
de cultură ale timpului, din situaţia faţă cu punctele de fricţiune
sensibile ale marii politici, din aşezarea la centru, intermediară sau la
margine şi multele altele de felul acesta
(“Grundriss…”, în I.
Conea, “O poziţie
geopolitică”, în “Geopolitica şi Geoistoria”,
Martie/Aprilie 1944).
Identificăm aici un alt sens al geopoliticii care vine
tot de la întemeietorul de drept al disciplinei, anume acela de informaţie
politică externă, de studiu al cadrului larg al politicii, de cercetare a ceea ce Kjellen numea mediul politic. Or toate acestea
presupun nu numai măsurări propriu-zise, ci şi evaluări, judecăţi, 
tipuri de raportare. De fapt, aici este vorba de frontierele politice ale
statului. Iar examinarea lor implică trecerea dincolo
de domeniul precis al cartografierii.
În acelaşi sens, Kjellen face deosebirea dintre
poziţie geografică şi
poziţie geopolitică. Prima este fixă, cea de-a doua mereu schimbătoare. Poziţia
geografică poate fi determinată cu exactitate prin măsurători fizice, cea
geopolitică înseamnă “poziţia lui în raport...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.