| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Romania-prezentare monografica

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
România-prezentare monografică
Determinism geografic / voinţă liberă a
statelor
În ultimii ani, frazele “poziţia
geopolitică bună a României”, “valoarea geopolitică”, ”importanţa
geo-strategică” ale diverselor unităţi de relief sau ale diverselor
regiuni au fost repetate până la epuizare, astfel că s-a ajuns la situaţia
ca ele să nu mai însemne mare lucru. Consecinţele acestei goliri de sens
sunt multiple. Pe de o parte, nu se mai ştie exact ce se află în spatele
acestor fraze, ele sunt doar metafore magice ale discursului public în
general, metafore care, aparent, deschid căile de comunicare, dar care, în
realitate,  nu mai transmit nimic. O altă consecinţă ar fi aceea că
simpla lor rostire oferă un anumit sentiment de suficienţă, ceea ce a făcut
ca “poziţia avantajoasă din punct de vedere geopolitic” să nu mai fie
pusă deloc în valoare şi chiar să constituie un handicap.   
În contextul unui curs de geopolitică ne
propunem o recuperare a conţinutului acestor fraze. Pentru aceasta, unul
dintre cursurile care au ca subiect geopolitica românească este dedicat unei
prezentări monografice a poziţiei geopolitice a ţării noastre, pornind de
la elemente de relief, graniţe, până la vecinătăţi, simboluri
geopolitice. Sperăm ca în urma acestui curs să înţelegem cu adevărat
cuvintele lui Gheorghe I. Brătianu, care afirma că: “Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de
culturi şi, din nefericire, la o răspântie de năvăliri şi imperialisme.
Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex geografic care, cum veţi
vedea, ne mărgineşte şi ne hotărăşte destinul, între cele două elemente
care îl stăpânesc, muntele şi marea. Ceea ce aş vrea să apară lămurit
este că pentru a ne înţelege trecutul, trebuie să înţelegem mai întâi
întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din
care acesta face parte” (Gh. I. Brătianu,
“Chestiunea Mării Negre. Curs
1941-1942”, pag 11-12).
Faptul că recurgem la o asemenea monografie
nu înseamnă că suntem prizonierii determinismului geografic, că am
considera că acest complex de care vorbeşte Gh. I. Brătianu este un factor
de îngrădire a modului de vieţuire a unui stat. Rigorile disciplinei nu
ne-ar permite acest lucru, deoarece, aşa cum spune şi întemeietorul de fapt
acesteia, suedezul Rudolf Kjellen, în Prefaţa la lucrarea “Marile puteri de dinainte şi de după
războiul mondial”, “ştiinţa nu neagă voinţa liberă a statelor, dar ea constată
un cadru ferm (subl. ns) pentru această voinţă,
înlăuntrul căreia este dată posibilitatea construirii cu oarecare
siguranţă a deducţiilor şi consecinţelor privind situaţia lor, a
statelor” (citat în I. Conea, “O poziţie geopolitică”). De altfel,
o astfel de poziţie nuanţată poate fi întâlnită şi în geopolitica
românească interbelică. De pildă, în primul număr al revistei
“Geopolitica şi Geoistoria”, Gheorghe I. Brătianu susţine că:
”Destinele unei naţiuni sunt sădite în
pământul însuşi din care ne-am născut, după cum statuia e cuprinsă în
blocul de marmoră din care dalta o va desprinde”. Dar, precizează cât se poate de clar autorul, “trebuie inspiraţia şi dibăcia
artistului pentru a desface chipul din lut sau din piatră, precum trebuie
credinţa şi voinţa unui neam pentru a stăpâni pământul ce-i este dat să
rodească în deplinătatea puterilor şi însuşirilor sale” (“Geopolitica, factor educativ şi
naţional”).      
Munţii
Carpaţi
A. Principalul element fizic este reprezentat
de existenţa Carpaţilor. Munţii Carpaţi nu se întind doar în România. Ei
sunt prezenţi în întreaga Europă centrală şi de sud est în următoarele
ţări: Ucraina, Ungaria şi Serbia. Aceşti munţi, care nu sunt aşa de
înalţi precum Alpii, se împart în două lanţuri: Carpaţii nord-vestici
(Tatra şi Munţii Slovaciei) şi Carpaţii sud estici. Peste jumătate din
întreaga suprafaţă a Carpaţilor se află pe teritoriul actual al României.
Dacă avem în vedere doar Carpaţii sud-estici, atunci 8/10 se află pe
terioriul român, o zecime revenind Ucrainei şi altă zecime Serbiei. Deci
putem conchide că România este prin excelenţă o ţară carpatică.
B. Câteva cuvinte despre particularităţile
Munţilor Carpaţi din România.
Ei formează un adevărat inel care închide în interior Podişul
Transilvaniei.
Munţii direcţionează o distribuţie descrescătoare a
unităţilor de relief în cercuri concentrice şi în unităţi mai joase:
după munţi vin dealurile, podişurile, câmpiile
României, toate formând un tot unitar.
Nota dominantă, unică în lume, este conferită de faptul că ei
au un mare potenţial de habitat. Spre deosebire de alţi  munţi, Carpaţii româneşti nu
sunt înalţi, nu se termină în creastă, ci în terasă, sunt brăzdaţi de
ape, care au o împărţire spaţială simetrică, pornind chiar din centrul
munţilor, au multe depresiuni şi multe trecători. Au aceeaşi fizionomie,
aceeaşi constituţie geologică, aceeaşi vegetaţie. 
Aceste particularităţi îl fac pe I. Conea
să conchidă că Munţii Carpaţi nu sunt un lanţ, ci “o ţară înaltă, o zonă sau un ansamblu de regiuni
naturale” (“Carpaţii,
hotar natural?”). De-a lungul istoriei, ei au
reprezentat o cetate de apărare, care a oferit totodată şi un mediu prielnic
pentru viaţa oamenilor. Viaţa românilor de-a lungul istoriei a pendulat de o
parte şi de alta a Carpaţilor. Mai mult decât în alte ţări, munţii
noştri nu au reprezentat unităţi de relief care au despărţit ci,
dimpotrivă, au unit. De altfel, nu este întâmplător că locul de
etnogeneză a românilor este plasat tot în apropierea munţilor, la
Sarmisegetusa, în Transilvania. Mai mult, această regiune corespunde, în
viziunea lui I. Conea, acelui “kernland” despre care vorbeşte Kjellen: “orice stat îşi are ţinutul lui sâmbure, de care nu poate fi
despărţit decât cu însuşi preţul existenţei sale”. Transilvania reprezintă astfel “punct de plecare, sâmbure geopolitic destinat să rodească şi
să contureze jur-împrejur de sine o formaţie de stat” (I. Conea, “Transilvania, inimă a
pământului şi statului românesc”).
Cum spuneam, Carpaţii ocupă o poziţie
centrală şi formează un inel care închide în interior Podişul
Transilvaniei. Ceea ce îl îndreptăţeşte pe I. Conea să afirme că în
România Mare, Transilvania îndeplineşte rolul unei piese de centru, vitale,
în timp ce în Ungaria Mare, ei au rolul unei piese geo-economice şi
geo-politice periferice. În terminologia întemeietorului de fapt al
geopoliticii, Fr. Ratzel, Transilvania reprezintă pentru România Mittelpunkt-ul, zona de unde pornesc,
cu diverse intensităţi care măsoară starea de
sănătate a statului, pulsarii economici, culturali, demografici, etc.   
                        
C. România prezintă nu numai o
impresionantă unitate fizico-geografică (Munţii Carpaţi au aceeaşi
fizionomie, aceeaşi constituţie geologică, aceeaşi vegetaţie), ci şi una
culturală şi de limbă. Un francez din nord şi unul din sud se înţeleg mai
greu, pentru că dialectele diferă foarte mult. Un român din Maramureş şi
unul din Dobrogea se înţeleg foarte bine. Cum se explică acest lucru? Una
dintre îndeletnicirile de bază ale românilor a fost păstoritul. Numai la
români se întâlneşte obiceiul transhumanţei. Vara ciobanii creşteau
oile la munte, iarna porneau cu ele spre câmpie până în Dobrogea, până
spre apele Nistrului şi chiar dincolo de acestea. Astfel s-a produs o
omogenizare a limbii. Faptul că românii din interiorul munţilor Carpaţi nu
se deosebesc prin limbă, port şi obiceiuri de cei din exteriorul acestui inel
arată că munţii Carpaţi nu au reprezentat un obstacol, o barieră ci,
dimpotrivă, un element de legătură. De aceea Carpaţii alcătuiesc
“coloana vertebrală a pământului şi poporului
românesc” (fraza a fost lansată încă din 1909
de geograful H. Grothe, citat în I. Conea, “Carpaţii, hotar natural?”).
Vintilă Mihăilescu aduce o completare
binevenită cu privire la obiceiul românesc al transhumanţei. El face
precizarea că circulaţia populaţiei între “bastionul trasilvănean”
către câmpii şi valea Dunării s-a făcut, într-adevăr, prin
transhumanţă, dar nu numai atât. La această mişcare au contribuit nu numai
păstorii, ci şi plugarii, podgorenii, minerii, pescarii, negustorii,
meseriaşii. Mai mult, nu a existat un singur sens de circulaţie, anume
radierea dinspre podişul transilvan spre periferia ţării carpatice, ci
şi pe cel dinspre marele fluviu, care a reprezentat
una dintre “axele de polarizare  a neamului
românesc”, către Carpaţi şi podişul
transilvan, “a doua axă de polarizare cu
intermitenţe de împrăştiere centrifugă a aceluiaşi neam” (“Blocul carpatic românesc”,
pag. 8).    
Dar Carpaţii nu au doar această calitate,
aceea de a alcătui “coloana vertebrală a poporului românesc”, ci,
potrivit Vintilă Mihăilescu, munţii îndeplinesc două funcţii cu valoare
geopolitică incontestabilă:
“o funcţiune în epocile de criză
europeană”, de apărare în caz de ofensivă şi
de pivot de manevră în caz de ofensivă;
“o funcţiune pozitivă în epocile de
linişte”, de armonizare a intereselor sau
tendinţelor divergente care se întâlnesc în această zonă.
La fel ca în cazul tuturor celorlalte unităţi de relief importante ale României, acestea îşi
relevă relevanţa, atât pentru noi, cât şi pentru
Europa. Prin urmare, ”linişte, în această parte a continentului european, a fost
numai în scurtele epoci când, între imperiile din est, din vest
şi din sud, s-a intercalat
un stat carpatic, sprijinit pe cetatea Transilvaniei şi comandând până
dincolo de Nistru, până în Dunăre şi în defileul ei carpatic, până la
ţărmul Mării Negre,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.