| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Rezolutiunea si rezilierea contractelor-efect special al contractelor sinalagmatice

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Rezolutiunea si rezilierea contractelor

efect special al contractelor
sinalagmatice
Codul civil defineşte în art. 942 contractul
„ca fiind acordul între
două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânşii un
raport juridic”.
   
   Deoarece Codul
civil se referă la noţiunea largă a efectelor contractului, unii autori au definit contractul sau
convenţia ca fiind „acordul între două sau mai multe persoane în scopul
de a produce efecte juridice”.
       O definiţie cuprinzătoare este aceea potrivit căreia : „prin
contract se înţelege acordul de voinţă între două sau mai multe persoane,
prin care se nasc, se
modifică sau se sting drepturi şi obligaţii, adică un raport juridic de
obligaţii” şi, în sfârşit, potrivit altor
autori, „contractul este acordul de voinţă care
dă naştere, modifică sau stinge drepturi şi obligaţii”.
În raport de conţinutul
lor, contractele se clasifică în contracte unilaterale şi contracte
bilaterale (sinalagmatice).
       Contractul unilateral este acel contract
care dă naştere la obligaţii numai în sarcina unei părţi.
     
 Potrivit art. 944 Cod civil „ contractul este
unilateral când una sau mai multe persoane se obligă către una sau mai multe
persoane, fără ca acestea din urmă să se oblige.”
   
   De exemplu, sunt contacte unilaterale
contractul de donaţie, contractul de împrumut, contractul de gaj, contractul de depozit
gratuit.
Contractul unilateral nu se confundă cu
actul juridic unilateral, care este rezultatul voinţei unei singure părţi.
Astfel, contractul unilateral se formează în baza acordului de voinţă
dintre părţi, chiar dacă ulterior se stabilesc obligaţii numai în sarcina
unei dintre părţi, în timp ce actul unilateral presupune o singură
manifestare de voinţă.
Contractul bilateral (sinalagmatic),
după definiţia dată în art. 943 Cod civil, este
acel contract în care părţile se obligă reciproc una către
alta.
Acest tip de contract se caracterizează prin
reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor.
Contractul bilateral (sinalagmatic),
după definiţia dată în art. 943 Cod civil, este
acel contract în care părţile se obligă reciproc una către
alta.
Acest tip de contract se caracterizează prin
reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor.
Sunt contracte bilaterale contractul de
vânzare, contractul de închiriere, contractul de transport.
De exemplu, în cazul contractului de
vânzare – cumpărare,
vânzătorul este creditorul obligaţiei de plată a preţului şi debitorul
obligaţiei de predare a lucrului vândut, iar cumpărătorul este creditorul
obligaţiei de predare a lucrului vândut şi debitorul obligaţiei de plată a
preţului.
Importanţa clasificării contractelor în
unilaterale sau bilaterale :
din
punct de vedere al efectelor, numai în cazul contractelor sinalagmatice
întâlnim excepţia de neexecutare, rezoluţiunea, rezilierea şi riscul
contractului;
din
punct de vedere al probelor, înscrisurile sub semnătură privată prin care
se constată contracte sinalagmatice trebuie să fie făcute, conform art. 1179
Cod civil, în dublu exemplar; în cazul contractelor unilaterale având ca
obiect obligaţia de plată a unei sume de bani sau de a da o cantitate de
bunuri de gen, conform art. 1180 Cod civil, acestea trebuie să poarte
menţiunea „bun şi aprobat”.
Prin efectele contractului se înţeleg
raporturile juridice civile născute din acel contract, respectiv drepturile
şi obligaţiile aflate în conţinutul acestor raporturi.
       Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice
       
       Din reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor,
caracteristice pentru contractele sinalagmatice, decurg următoarele efecte
specifice:
obligaţiile reciproce ale părţilor trebuie să fie executate
simultan. De la această regulă fac excepţie acele contracte care prin natura
lor sau datorită voinţei părţilor se execută altfel. Aşa fiind, oricare
parte contractantă are dreptul să refuze executarea obligaţiei proprii,
atâta timp cât cealaltă parte, care pretinde executarea, nu execută
obligaţiile ce-i revin din acelaşi contract. Această posibilitate poartă
denumirea de excepţie de neexecutare a contractului;
dacă una din părţi nu-şi execută culpabil obligaţiile,
cealaltă parte are dreptul  să ceară în justiţie rezoluţiunea sau
rezilierea contractului;
dacă un eveniment independent de voinţa sa împiedică  o
parte contractantă să-şi execute obligaţiile, contractul încetează,
cealaltă parte fiind exonerată de obligaţiile sale. Legat de aceasta se pune
problema suportării riscurilor contractuale.
Rezoluţiunea şi
rezilierea contractului      
 
       Prin rezoluţiune se înţelege desfiinţarea, pe cale judiciară
sau convenţională, a contractului sinalagmatic cu
executare uno ictu, în
cazul în care nu se îndeplinesc, în mod culpabil, obligaţiile asumate prin
convenţie, desfiinţare care produce efecte retroactive.
Cu alte cuvinte, rezoluţiunea contractului
este o sancţiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu
executare imediată, constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi
repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii
contractului.
       Rezoluţiunea contractului şi nulitatea
Deşi ambele au ca efect desfiinţarea
retroactivă a contractului, între rezoluţiune şi nulitate există şi
importante deosebiri. Astfel, în timp ce cauzele nulităţii sunt întotdeauna
concomitente cu momentul încheierii contractului, cauza rezoluţiunii este
întotdeauna posterioară încheierii contractului.
       Nulitatea se întemeiază pe ideea că un
contract nu a fost valabil încheiat, pe când rezoluţiunea are ca premisă un
contract perfect valabil încheiat, care însă nu a fost executat din culpa
uneia dintre părţi.
       Temeiul juridic al rezoluţiunii contractului
       În doctrină, s-a  afirmat că
rezoluţiunea contractului este o sancţiune civilă, garanţie a respectări
contractului, de natură a contribui la executarea întocmai şi cu
bună-credinţă, a obligaţiilor contractuale.
       Majoritatea autorilor consideră însă că temeiul juridic al
rezoluţiunii îl constituie reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor
din contractul sinalagmatic, împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile
reciproce este cauza juridică a celeilalte.
       Rezoluţiunea judiciară
Potrivit art. 1021 Cod civil, rezoluţiunea nu operează de drept. Partea îndreptăţită
trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o acţiune în
rezoluţiune.
       În aceste condiţii, legea recunoaşte instanţei dreptul de a
verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii, putând, după caz, să acorde un
termen de graţie părţii acţionate.
Acţiunea în rezoluţiune poate fi
introdusă de partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a realizat precum
şi de avânzii ei cauză. Dacă s-ar recunoaşte o asemenea acţiune 
părţii care nu-şi execută obligaţia, ar însemna să i se acorde o primă
de încurajare, o cale nejustificată de a se desprinde din raportul
contractual la care a convenit, ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis
a principiului obligativităţii contractelor.
       Condiţiile exercitării acţiunii în rezoluţiune
Pentru admiterea acţiunii având ca obiect
rezoluţiunea unui contract se cer îndeplinite următoarele
condiţii:
-  una dintre
părţi să nu-şi fi executat obligaţiile sale;
- neexecutarea să
fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia. Dacă
neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite, independente de voinţa
debitorului, nu se va pune problema rezoluţiunii, ci aceea a riscului
contractului;
- debitorul
obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condiţiile
prevăzute de lege. Punerea în întârziere este foarte importantă, pentru a
putea dovedi refuzul de executare a obligaţiilor de către cealaltă parte
contractantă.
       Instanţa judecătorească, constatând îndeplinirea acestor
condiţii, urmează să se pronunţe asupra rezoluţiunii contractului.
       
       Rezoluţiunea convenţională
Clauzele
contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului
pentru neexecutarea obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii.
       Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condiţia rezolutorie expresă care constituie o
modalitate a contractului. În cazul condiţiei rezolutorii, rezoluţiunea
depinde de un eveniment viitor şi nesigur, străin de comportamentul
debitorului şi nu are caracter sancţionator.       Dimpotrivă, în cazul pactului comisoriu, rezoluţiunea se
datorează neexecutării obligaţiilor contractuale de către debitor şi se
pune în valoare la iniţiativa creditorului.
       Având în vedere consecinţele lor asupra fiinţei contractelor,
pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciară restrictiv şi cu
mai mare severitate. Intenţia părţilor de a stipula o asemenea clauză
trebuie să rezulte fără echivoc din cuprinsul actului juridic.
       După modul în care sunt redactate, respectiv intensitatea cu care
produc efectele rezoluţiunii, pactele comisorii sunt de patru
tipuri:
Pactul comisoriu de gradul I este clauza
contractuală prin care părţile prevăd că, în cazul în care una dintre
ele nu execută prestaţiile ce le datorează, contractul se
desfiinţează;
Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care
părţile convin că în cazul în care o parte nu-şi execută...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.