| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Razboaiele punice

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                          
Razboaiele punice
          In
a doua jumatate a secolului al II-lea i.e.n ,in urma celor doua razboaie
victorioase asupra Cartaginei datorita patrunderii adanci in tarile Orientului
elenistic si supunerii Macedoniei si Greciei , Roma a devenit cel mai mare stat
mediteranean. Totusi, Roma  nu putea sa se considere drept stapana
absoluta a bazinului Marii Mediterane atata timp cat Cartagina , vechea ei
rivala, invinsa, dar inca de temut din punct de vedere economic, nu era
distrusa in mod definitiv.
          In
timp ce fortele si atentia romanilor erau indreptate spre Orient, Cartagina
invinsa a izbutit sa-si revina si sa-si intareasca situatia economica.Siliti sa
renunte la cotropiri militare si la o politica externa activa, negustorii si
stapanii de sclavi din Cartagina isi investeau acum mijloacele in agricultura,
in Africa.In Cartagina incepuse sa infloreasca un comert activ cu triburile
locale, se dezvolta pe scara larga agricultura bazata pe plantatii, iar la
orase crestea numarul de ateliere si de intreprinderi comerciale.
         
Aceasta reinviere a fortei economice a Cartaginei a provocat o puternica
nemultumire la Roma, in special in randurile cavalerilor si ale acelei parti a
nobililor care era legata de comertul exterior.A luat fiinta un partid puternic
si influent care cerea distrugerea totala a Cartaginei, chiar daca acest lucru
ar fi prilejuit un nou razboi.In fruntea acestui partid se afla Marcus Porcius
Cato (cel Batran) , care facea o inflacarata propaganda in favoarea acestei
idei si isi termina fiecare cuvantare cu una si aceeasi fraza:<totusi, sunt de parere ca trebuie distrusa Cartagina!>>
          Un
pretext pentru razboi nu era greu de gasit.Regele Masinissa al Numidiei, 
simtindu-se protejat de romani, avea o atitudine extrem de agresiva si incerca
sa anexeze la posesiunile sale o parte din teritoriul cartaginez.S-a produs un
conflict armat si, desi cartaginezii au fost batuti, senatul roman a apreciat
actiunile lor ca o violare a conditiilor tratatului din anul 201 i.e.n. si le-a
declarat razboi.Astfel a inceput al treilea razboi punic (149-146
i.e.n.)
          De
indata ce armata romana a debarcat in Africa, cartaginezii au trimis la
comandamentul roman soli pentru a cere pace.Romanii au cerut sa li se predea
tot armamentul. Dupa ce aceasta cerere a fost indeplinita, ei au declarat ca
locuitorii trebuie sa paraseasca orasul, deoarece el va fi distrus. Aceasta
noua cerere a provocat o explozie de manie si de ura impotriva
romanilor.Cartagina a inceput sa se pregateasca cu infrigurare pentru aparare;
zi si noapte toti locuitorii orasului au lucrat la faurirea de armesi la
fortificarea zidurilor orasului.
         
Asediul Cartaginei n-a fost de loc o actiune usoara.El a durat peste doi ani.
In anul 147 i.e.n. ,comanda armatei care asedia Cartagina a fost preluata de
Scipio Aemilianus, nepot de fiu adoptiv al lui Scipio Africanul. El a intarit
disciplina in armata,a izbutit sa blocheze complet orasul,iar in primavara
anului 146 i.e.n. a trecut la un asalt general. Romanii au intrat in oras, unde
au inceput luptele de strada, care au durat o saptamana intreaga, pana cand a
fost ocupata fortificatia centrala-Byrsa.
          O
comisie senatoriala sosita in orasul cucerit a luat hotararea ca el sa fie in
intregime distrus. S-a dat foc Cartaginei , care a ars timp de 16
zile.Posesiunile cartagineze au fost incluse in provincia romana
Africa.
          Dar
dupa ce si-au distrus dusmanul secular, romanii au mai avut sa rezolve o alta
problema complicata: sa se stabileasca temeinic in fostele posesiuni de peste
mare ale Cartaginei, in Spania.Dupa ce i-au alungat de acolo pe cartaginezi,ei
au intrat intr-o indelungata si indarjita lupta cu triburile
locale.
         
Inca in anul 197 i.e.n. izbucnise in Spania o mare rascoala, pe care romanii o
inabusisera cu mare greutate. In anul 154 i.e.n. a avut loc o noua rascoala,
care a cuprins aproape toata tara. La ea au luat parte diferite
triburi:lusitanii, arevacii, celtiberii si altele. In jurul anului 147 i.e.n.,
in fruntea lusitanilor a aparut un conducator talentat, Viriathus, fost
pastor.Romanii au fost nevoiti sa-l recunoasca rege al lusitanilor.Miscarea a
inceput sa scada abia dupa ce Viriathus a cazut pe mana unor ucigasi platiti
sa-l asasineze. In anul 137 i.e.n. consulul roman Mancinus, incercuit, a
incheiat cu Numantia o pace rusinoasa pentru Roma. Abia Scipio Aemilianus,
invingatorul Cartaginei, a izbutit sa inabuse aceasta rascoala si in anul 133
i.e.n. , dupa un asediu de 15 luni, a cucerit Numantia.
          Cu
cel de-al treilea razboi punic , cu cucerirea definitiva a Spaniei si cu
transformarea regatului Pergamului in provincia romana Asia , s-a incheiat
procesul de construire al statului roman,cel mai mare stat sclavagist din lumea
mediterana.
         
Razboaiele de cucerire pe care romanii le-au purtat aproape 120 de ani in
partea de apus , iar dupa aceea si in partea de rasarit a bazinului Marii
Mediterane , au fost insotite de afluxul unor mase imense de sclavi in Italia.
Inca de pe timpul primului razboi punic , cucerirea Agrigentului le-a dat
romanilor 25000 de prizonieri, care au fost vanduti ca sclavi.Sase ani mai
tarziu, dupa ce a reputat o victorie asupra cartaginezilor la capul Eknomos,
consulul Regulus a trimis la Roma 20000 de sclavi. Ulterior, aceste cifre au
crescut neincetat.In anul 209i.e.n. , cu prilejul ocuparii Tarentului, Fabius
Maximus a vandut ca sclavi 30000 de locuitori. In anul 167 i.e.n. , cu prilejul
devastarii oraselor din Epir de catre consulul Aemilius Paulus, au fost vanduti
ca sclavi 150000 de oameni.La terminarea celui de-al treilea razboi punic, toti
locuitorii Cartaginei distruse au fost vanduti ca sclavi. Chiar si aceste date
fragmentare, izolate si adeseori , probabil, nici pe departe exacte ale
istoricilor romani ne dau o idee despre masele de multe mii de sclavi care au
pornit spre Roma.
         
Aproape in toate centrele statului roman existau piete de sclavi. In Roma,
piata de sclavi se afla langa templul lui Castor si Pollux. Preturile oscilau
in raport cu afluxul de sclavi pe piata. In perioada de mari cuceriri preturile
scadeau in mod pronuntat.<> se spunea in
Roma dupa cotropirea Sardiniei.
         
Dupa cucerirea regatului Pontului sclavii se vindeau cu cate 4 denari.Totusi,
pretul sclavilor instruiti sau cu o calificare speciala (dansatoarele,
bucatarii, actorii) era mult mai mare.Trebuie relevat ca pana atunci in nici o
tara din lumea antica –
nici in Grecia, nici in lumea elenistica- nu existase un numar de sclavi atat
de imens, iar ei nu fusesera atat de ieftini.
         
Cresterea imensa a numarului de sclavi a determinat si schimbari calitative in
structura social-economica a societatii romane; a devenit predominanta munca
sclavilor in productie, sclavul a fost transformat in producator de baza al
societatii romane. Tocmai acest fapt a marcat victoria deplina a modului de
productie sclavagist in Roma.
         
Introducerea pe scara larga a muncii sclavilor in productie a dus in mod
inevitabil la eliminarea producatorilor liberi.Deoarece Italia continua sa
ramana o tara agrara, rezultatele acestui proces s-au manifestat , in primul
rand, in domeniul productiei agricole; urmarea lui directa a fost , pe de-o
parte,concentrarea pamantului, formarea unor mari domenii sclavagiste
(latifundii), iar pe de alta parte, exproprierea si pauperizarea taranimii.
Inainte de secolul II i.e.n. , in cea mai mare parte a Italiei predominasera
gospodariile mici si mijlocii, bazate mai ales pe munca producatorilor
liberi.  Pe masura ce sclavajul se dezvolta in Roma , aceste gospodarii au
inceput sa fie eliminate de gospodariile de un tip cu totul nou, bazate pe
exploatarea in masa a muncii sclavilor si care dadeau produse nu numai pentru
satisfacerea nevoilor proprii, ci si pentru piata.Istoricul roman Appian
prezinta acest proces in modul urmator: <parte a pamantului neimpartit (adica a „pamantului public”) si crezand ca
faptul s-a prescris si ca pentru acest motiv pamantul nu le va mai fi luat , au
inceput sa adauge la posesiunile lor loturile invecinate ale saracilor, parte
cumparate pe bani , parte luate cu forta,incat, pana la urma, in loc de mici
domenii, in mainile lor au ajuns latifundii imense. Pentru cultivarea ogoarelor
si paza cirezilor au inceput sa cumpere sclavi...>>
         
Marile latifundii italice cu o intindere de cateva mii de iugare erau de regula
slab legate de piata , deoarece tot ce era necesar, inclusiv produsele
mestesugaresti, se produceau in cadrul lor de catre sclavi, datornici si
clienti. Pe asemenea domenii, alaturi de pamanturile cultivate prin munca
sclavilor, o parte de pamant era folosita ca pasuni pentru vite,iar o parte era
arendata in loturi mici clientilor.Existau insa si gospodarii de proportii
mijlocii, (de cateva sute de iugare) pe care de asemenea munceau sclavi, iar
uneori, in timpul cositului fanului, al secerisului si al culesului viilor, si
oameni liberi angajati cu ziua.
          O
astfel de gospodarie destinata dezvoltarii productiei de marfuri este vila
model descrisa de cunoscutul om de stat roman Cato cel Batran, in tratatul sau
<>.Pe vremea lui Cato, problema productiei de
marfuri in gospodarie trecea pe primul...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.