| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Principiile de baza ale administratiei publice locale

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
PRINCIPIILE DE BAZă
ALE ADMINISTRAţIEI
PUBLICE LOCALE
      Orice stat
fiind o putere publică, organizată pe un teritoriu delimitat şi recunoscut
de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest
teritoriu, ci şi de a-i rezolva interesele atât de diferite de la o persoană
la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a-şi îndeplini acest
rol, statul îşi împarte teritoriul şi populaţia aflată pe acesta în
anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase,
culturale, etc. Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unităţile
administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri:
judeţ, ţinut, regiune, oraş, comună, etc. Astăzi, conform art. 3 alin.3
din Constituţie, “teritoriul este organizat suub aspect administrative în
comune, oraşe şi judeţe”.
În toate aceste unităţi
administrativ-teritoriale statul a creat autorităţi publice, care să-l
reprezinte şi să acţioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale,
dar şi ale locuitorilor respectivi. În acelaşi scop, statul a creat
autorităţi şi la nivel central, care să-l reprezinte şi să asigure
realizarea intereselor care se pun la acest nivel şi care apar ca ceea ce este
comun şi general tuturor zonelor de interese.
      Profesorul Paul Negulescu afirma că în orice ţară
sunt două categorii de interese: unele care au un carecter cu totul general
privind totalitatea cetăţenilor, întreaga colectivitate şi altele care sunt
speciale unei anumite localităţi. Pentru armonizarea acestor categorii de
interese statul a creat regimuri juridice sau instituţii speciale, fiecare
dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai puţin corespunzătoare
situaţiilor concrete. În aceste condiţii vorbim de autonomie locală,
centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutelă administrativă. 
Principiile de bază ale administraţiei
publice locale sunt stipulate in textele Constituţiei revizuite şi în Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Astfel, în articolul 120 din Constituţia
revizuită şi republicată in 2003 se prevăd trei principii  pe care se
întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale
şi anume:
Principiul descentralizării,
Principiul autonomiei locale,
Principiul deconcentrării serviciilor publice.
In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arată
că administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se
organizează şi funcţionează in temeiul următoarelor principii:
Principiul autonomiei locale,
Principiul descentralizării serviciilor publice,
Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei
publice locale,
Principiul legalităţii,
Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de
interes deosebit.
Din cele două texte rezultă cele şase
principii de bază (cele cinci din Legea 215/2001 la care se adauga principiul
deconcentrării serviciilor publice, din Legea de revizuire a Constituţiei,
aprobată prin referendumul din octombrie 2003). Aplicarea acestor principii nu
poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi
indivizibil al României.
Principiul autonomiei locale.
Prin autonomie
locală se înţelege dreptul şi capacitatea
efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi
de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care
le reprezintă, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea locală reprezintă
totalitatea locuitorilor din unitatea 
administrativ-teritorială.
Autonomia
locală se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile
judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Autonomia
locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile
precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei,
oraşului sau judeţului, după caz.
Autonomia
locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în
limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor
care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi
publice.
In acord cu
cele mai recente reglementări comunitare în materie s-au introdus noi
articole care reglementează cooperarea şi asocierea autorităţilor
administraţiei publice locale.
Astfel, autorităţile administraţiei
publice locale au dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să coopereze
şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din
ţară sau din străinătate, în condiţiile legii.
Autorităţilor administraţiei publice
locale le este acordat dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi
internaţionale, în condiţiile legii, pentru protecţia şi promovarea
intereselor lor commune, precum şi posibilitatea de a încheia între ele
acorduri şi de a participa la iniţierea şi realizarea unor programe de
dezvoltare regională, în condiţiile legii.
Consiliile locale şi consiliile judeţene
din unităţile administrative-limitrofe zonelor de frontieră au dreptul să
încheie acorduri de cooperare transfrontalieră cu autorităţile similare din
ţarile vecine, în condiţiile legii.
Autonomia
locală se caracterizează şi prin dreptul consiliilor locale de a putea
hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în
interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de
societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public
local sau judeţean, după caz, în condiţiile legii.
Principiul descentralizării serviciilor publice.
Descentralizarea serviciilor publice
reprezintă transferarea unora din atribuţii din competenţa autorităţilor
administraţiei publice centrale de specialitate către un organism determinat,
un serviciu public determinat, din unităţile administrativ-teritoriale. 
Descentralizarea serviciilor publice implică
organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu
şi organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobândesc o
anumită libertate de acţiune ce derivă din calitatea lor de persoană
juridică, transformându-se în “stabilimente publice”.
      Centralizarea în administraţia
publică înseamnă în plan organizatoric, subordonarea ierhică a
autorităţilor locale faţă de cele centrale şi numirea funcţionarilor
publici din conducerea autorităţilor locale de către cele centrale, 
iar în plan funcţional, emiterea actului de decizie de către autorităţile
centrale şi executarea lui de către cele locale.
      Centralizarea asigură o
funcţionare coordonată a serviciilor publice. Funcţionarea pe principiul
subordonării ierarhice a serviciilor publice are drept consecinţă
înlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel, precum şi a paralelismelor.
Conducerea centralizată, în principiul subordonării ierarhice asigură pe
planul exercitării dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a
controlului şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare, fapt ce se
constituie în garanţii suplimentare pentru apărarea intereselor celor
administraţi.
Pe lângă avantajele
prezentate mai sus, centralizarea în administraţia publică are şi unele
dezavantaje. În regimul organizării şi funcţionării centralizate a
administraţiei publice interesele locale nu-şi pot găsi o rezolvare optimă,
deoarece autorităţile centrale nu pot cunoaşte în specificitatea lor aceste
interese care diferă de la o localitate la alta.
      Concentrarea, la nivel central, a
modului de conducere a unor servicii publice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autorităţilor
centrale ceea ce duce la rezolvarea cu întârziere şi superficialitate a
problemelor care s-ar rezolva mai operativ şi mai bine de către
autorităţile locale.
      Într-un regim administrativ
centralizat, bazat pe
numirea funcţionarilor publici de către centru, cetăţenii nu mai participă
la administrarea treburilor lor, sunt lipsiţi de
iniţiativă.
      Descentralizarea în administraţia
publică este un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale nu se mai
face de funcţionari numiţi de la centru ci de către cei aleşi de corpul
electoral. În acest regim administrativ, statul conferă unor autorităţi
publice şi dreptul de exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest
regim juridic se fundamentează în plan material pe un patrimoniu propriu al
unităţilor administrativ- teritoriale, distinct de cel al statului, care
asigură mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor
locale.
      Descentralizarea administrativă
constă în recunoaşterea personalităţii juridice unităţilor
administrativ-teritoriale, existenţa autorităţilor publice care le
reprezintă şi care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat
centrului, precum şi transferarea unor servicii publice din competenţa
autorităţilor centrale către cele locale.
      Gradul descentralizării
administrative depinde de numărul serviciilor publice date în competenţa
autorităţilor locale. Cu cât numărul acestora este mai mare cu atât va fi
mai mare descentralizarea. Descentralizarea în administraţia publică depinde
şi de modul cum sunt organizate autorităţile publice locale şi raporturile
lor cu cele centrale. Autorităţile locale pot fi alese (descentralizarea este
mai mare) sau pot fi numite de către autorităţile centrale (caz în care
descentralizarea este mai mică). Gradul descentralizării administrative
depinde şi de forma în...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.