| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Protectia mediului

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
PROTECTIA  
MEDIULUI
               
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai
mari descoperiri  şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi
cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra
vieţii.
Până nu demult resursele naturale
regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent,
ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru
producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor
pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfecţionarea şi modernizarea proceselor
tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult
consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca
urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult
materialele ce afectează mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime
intermediare sau finale, produse deosebit de complexe,
se regăsesc în aer, apă şi în sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca
urmare a prezenţei dioxidului de sulf din aer, datorită dezvoltării
proceselor termice şi a utilizării unor combustibili inferiori; sunt evacuate
în atmosferă importante cantităţi de oxizi de azot, de carbon, negru de
fum, săruri şi oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu
efecte dăunătoare asupra vegetaţiei, în general, şi direct sau indirect
asupra omului.
La acest sfârşit de secol şi început de
mileniu, lumea se află în efervescenţă. Schimbările care au avut loc şi
vor avea loc, creează, într-o viziune optimistă, speranţe şi pentru
remedierea fie şi treptată a mediului înconjurător. În tumultul
generalizat al schimbărilor, trebuie să tragem încă un semnal de alarmă
legat de mediul înconjurător şi de supravieţuirea omului şi a existenţei
vieţii pe Terra.
“Mediul natural”, adică aerul, oceanele,
mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi formele de viaţă
pe care aceste ecosisteme le creează şi le susţin este imaginea cea mai
comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediul
înconjurător.
       O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în
parte  un “ecosistem” care se intercondiţionează reciproc şi se
readaptează continuu în căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea
factorilor naturali, determină condiţiile de viaţă pentru regnurile
vegetale, animale şi pentru exponentul său raţional – omul, reprezentând mediul natural.
În mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substrat
geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezintă viaţa,
organismele ce le dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma
vegetaţiei şi animalelor depinzând atât de factori tereştri, cât şi
cosmici (radiaţia solară de exemplu) ceea ce ne ajută să înţelegem
implicaţiile care pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau
ambele în acelaş timp.
Mediul înconjurător apare ca o realitate
pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi activitatea
şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de “component” al
mediului şi de “consumator”, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de “mediu înconjurător”
are un caracter dinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să
urmărească funcţionarea sistemelor protejate în toată complexitatea
lor.
Prin “resurse naturale” se înţelege:
totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite
în activitatea umană:
resurse neregenerabile
– minerale şi
combustibili fosili;
resurse regenerabile
– apă, aer, sol, floră,
faună sălbatică;
resurse permanente
– energie solară,
eoliană, geotermală şi a valurilor.
În întreaga activitate a mediului
înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor aceste
resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi
localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de
tehnologii de producţie căt mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor
tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu
dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra
mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor
reziduale utilizabile.
       Astfel noţiunea de “mediu înconjurător” cuprinde de fapt,
toate activităţile umane în relaţia om-natură, în cadrul planetei
Terra.
       Când se vorbeşte de progres sau de sărăcie, se vorbeşte de
fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurător care
caracterizează planeta noastră la un moment dat, căci între toate acestea
şi poluarea, degradarea apei şi a aerului, ameninţarea păturii de ozon,
deşertificarea, deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele, există o
strânsă interdependenţă.
În toate civilizaţiile
care s.au dezvoltat până în secolul al XVII-lea, de natură predominant
agricolă,”pământul era baza economiei, vieţii, culturii, structurii
familiei şi politicii”, viaţa era organizată în jurul satului, economia
era descentralizată, astfel că fiecare comunitate producea aproape tot ce îi
era necesar. Energia chieltuită corespundea în esenţă lucrului forţei
musculare, umană sau animală, rezervelor de energie solară înmagazinată
în păduri, utilizării forţei hidrauliuce a râurilor sau mareelor, forţei
eoliene.
       Natura reuşea până la urmă să refacă pădurile tăiate,
vântul care unfla velele, râurile care puneau în mişcare roţile, deci
sursele de energie utilizate de civilizaţiile agricole erau
regenerabile.
       Odată cu sporirea populaţiei globului, ce a decurs paralel cu
perfecţionarea organizării sociale şi, în special odată cu dezvoltarea
industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, încercarea
omului de a domina în lupta aspră cu natura, de a-i smulge lacom bogăţiile
ascunse, începe să aibă tot mai mult succes. Peste un miliard şi jumătate
din populaţia actuală a Terrei aparţine civilizaţiei
industriale.
       Industrialismul a fost mai mult decât coşuri de fabrică şi
linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral şi bogat care a
influenţat fiecare aspect al vieţii omeneşti. Creşterea economică, enorm
accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci
pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili:
cărbuni, ţiţei, gaze naturale.
       Alvin Toffler observă cu sarcasm: “Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii,
în loc să trăiască din dobânzile pe care le dădea acest
capital!”.
       Problema rezidurilor activităţilor umane a luat proporţii
îngrijorătoare, prin acumularea lor provocând alterarea calităţii
factorilor de mediu. Aceste alterări sunt cauza unor dezechilibre în faună
şi floră şi ăn sănătatea şi bunul mers al colectivităţii umane din
zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare,
bazată pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în
unele ţări industrializate, la un grad de bunăstare ridicat, constatându-se
practic că apare, cu iminenţă, ameninţarea consecinţelor acţiunii umane
asupra mediului, poluarea lui la nivel global.
       Deteriorarea mediului ambiant este
cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane cu reacţie şi nave de
mare tonaj, a prea multor fabrici care funcţionează după tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care
sunt determinante, în ultima instanţă, de necesităţi crescânde ale unei
populaţii aflate în stare de explozie demografică şi îndeosebi de
existenţa marilor aglomerări urbane.
Mediul înconjurător reprezintă un element
esenţial al existenţei umane şi reprezintă rezultatul
interferenţelor  unor elemente naturale – sol, aer, apa, climă, biosferă
– cu elemente create prin
activitatea umană. Toate  acestea interacţionează şi influenţează
condiţiile existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare viitoare a
societăţii.
Orice activitate umană şi implicit
existenţa individului este de neconceput în afara mediului. De aceea,
calitatea în ansamblu a acestuia, precum şi a fiecărei componente a
sa   în parte, îşi pun amprenta asupra nivelului existenţei şi
evoluţiei indivizilor.
Ansamblul de relaţii şi raporturi de
schimburi ce se stabilesc între om şi natură, precum şi interdependenţa
lor influentează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă şi
implicit condiţiile de muncă pentru om, precum şi perspectivele dezvoltării
societaţii în ansamblu. Aceste raporturi vizează atât conţinutul
activităţii cât şi crearea condiţiilor de existenţă 
umană.
În concluzie, se poate afirma că mediul
trebuie adaptat şi organizat pentru a răspunde nevoilor indivizilor, ceea ce
presupune preluarea din natură a unor resurse şi prelucrarea lor pentru a
deservi populaţia (pentru a satisface doleanţele acestora). Această
dependenţă cunoaşte un mare grad de reciprocitate, datorită faptului că
nevoile umane se adaptează într-o măsură mai mare sau mai mică
mediului.
Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a
mediului, protejarea lui –
ca necesitate supravieţuirii şi progresului – reprezintă o problema de interes
major şi certă actualitate pentru evoluţia socială. În acest sens, se
impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor negative ale
activităţii...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.