| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Poluarea si degradarea solului

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Poluarea si degradarea solului
Omul a inceput sa inteleaga mai ales in
ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat in
instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii.
Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut
si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si
alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale, agricole,
menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut
consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani.
Poluarea naturala -
are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti
devine tot mai grav:
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori,
particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de
aer.
b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de
ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta
sau intr-o zona cu retea hidografica bogata
c) Reziduurile vegetale si animale degaja in
urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii
pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei
umane.
Poluarea artificiala
Initial produsele poluante erau de natura
organica si usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe masura dezvoltarii
industriale si exploziei demografice au aparut deseuri nebiodegradabile, pentru
care nu exista in natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea
artiiciala este de natura:
fizica (sonora, radioactiva, termica), chimica,
biologica (agenti patogeni (virusuri, bacterii,
fungi))
Poluarea Solului
Solul poate fi poluat :
       -direct prin deversari de deşeuri pe terenuri  urbane sau
rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole
;
          -indirect,
prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial
în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosfera
contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe
altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Caracteristicile solului sint legate direct de
productivitatea agricola. Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea
echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor
substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si
amnimale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic)
Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea
lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante
si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind
necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru
mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea
poluarii solului.
In natura energia exista sub diferite forme:
mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de
energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru
descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru
protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al
emisiilor de CO2.
Carbunele, titeiul si gazele naturale
reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.
Efectele energiei s-au facut simtite datorita
cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate totdeauna de
efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane.
Arderea combustibililor solizi contribuie
esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf si azotati,
metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte
elemente daunatoare sanatatii umane.
Poluarea creste continuu nu numai datorita
arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si
datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al
populatiei.
Acidificarea este procesul prin care suprafata
pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii,
ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea
ecosistemelor aferente.
Prognozele arata ca acidificarea solului
produce importante daune in special asupra agriculturii. Metode de combatere a
efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai
puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special
populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 milioane de
hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola
globala si suprafata ocupata de padure.
Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la
un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este
ireversibil.
Productia de energie (incluzand biomasa si
biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate
juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui
sistem modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona
asupra pretului de piata al biomasei si al face profitabil pentru restaurarea
unor zone cu potential productiv afectate de degradarea si transformarea
acestora in asa numite " ferme energetice"
La nivelul judetului Sibiu, poluarea chimica
cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de puternice asupra solului
este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona
Copsa Mica.
Desi, la ora actuala, este de remarcat
reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii precedenti,
acestea se regasesc în sol în concentratii peste limita pragului de
alerta.
De remarcat, deasemenea, si reducerea
arealului de maxima poluare si a celui de poluare medie.
Natura complexa a emisiilor si actiunea
sinergica a poluantilor afecteaza activitatea microbiologica, fapt ce duce la
încetinirea pâna la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor
din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere. Astfel,
solurile au fertilitate scazuta, încadrându-se în clase inferioare de
fertilitate. Suprafata afectata însumeaza 18.630 ha teren agricol si 3.245 ha
fond forestier.
Cele opt halde urbane de deseuri existente in
judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar rampele rurale 2
ha.
Dat fiind amenajarea si exploatarea
necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica.
Nivelul contaminării solului depinde şi de
regimul ploilor.Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi şi
îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la
vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că
ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.
       Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de
vegetaţia care îl acoperă, precum şi de natura însaşi a solului. Lucrul
acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi
îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic şi
de protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât şi pesticidele
să rămână cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este
luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în
timp, datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de
bacteriile din sol. În tabelul următor sunt prezentate unele date în
legătură cu persistenţa în sol a unor insecticide comune.
Insecticidul
Timpul pt. Dispariţia a 50% din doza admin. Solului
Timpul pt a se ajunge la concentraţia de 0,1 ppm
Aldrin
2 luni
Carbaryil
1 lună
Phorate
1 lună
Azinphosmetil
20 zile
Parathion
20 zile
90 zile
Metilparation
30 zile
Malation
8 zile
       Întrucât deplasarea pesticidelor şi a îngrăşamintelor din
locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare
a mediului, s-au încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin
aditivi chimici. Spre exemplu persistenţa heptaclorului în sol a fost
mărită:
cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant
mineral
cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale
;
cu 30% prin adaus de polistiren alchilat
;
cu 29% prin adaus de plastifiant
aromatic.
cu 21% prin adaus de
fracţiuni grele aromatice din petrol.
Experienţa a arătat că persistenţa
pesticidelor mai depinde şi de natura solului : ea este mai mică în solurile
cu conţinut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decât în substanţe
organice.
Date referitoare la afectarea solurilor
agricole la nivelul Romaniei :
Suprafata terenurilor agricole afectate de
diversi factori limitativi ai capacitatii productive la 31 decembrie 2000 
in Romania.
Denumirea
factorului
Suprafata
afectata1, mii
ha
total
arabil
Seceta
2
7100
-
din care amenajari
pentru irigatii
3211
-
Exces periodic de
umiditate in sol2,
3781
-
din care cu
amenajari de desecare-drenaj
3196
-
Eroziunea solului
prin apa2
6300
2100
din care cu
amenajari antierozionale
2274
-
Alunecari de
teren
702
-
Eroziunea solului
prin vant
378
273
Schelet excesiv de
la suprafata solului
300
52
Saraturarea
solului,
614
-
din care cu
alcalinitate ridicata
223
135
Compactarea
solului datorita lucrarilor necorespunzatoare "talpa plugului"
6500
6500
Compactarea
primara a solului...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.