| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Poluarea cu petrol

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Poluarea cu petrol
De fapt, problema raportului dintre om si
mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati
omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a
multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera
de transformare a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia
umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si
pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a
creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana
aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte
restranse, care nu puteau afecta ansamblul.Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu
seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete
brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai
puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale
transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul
de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna,
sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de
pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al
progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul
dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa
si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si
animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei
sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a
calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului
natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.La
inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau
asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat
sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea
revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar
deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia
anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au
urcat primele in "trenul industrializarii", gratie in primul rand masinii cu
abur.Poluarea ca problema globala este apanajul
secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia
lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ?
Exercita oare numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra mediului
inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti,
medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a
preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se
poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au
indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important
: degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate
actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile
de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu
sanatatea.Nu incape indoiala ca solul este
capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si
ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei
artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata
Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul
din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii
si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face
ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul
productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe
vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie
devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput
sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de
hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca,
in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt "devorate"
de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal
dintre frunza verde si asfalt.De cand primul topor
primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea
lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii
de ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad
stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor -
solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte
dezastruoase.Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ
subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare
civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale
Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu
calamitatea.Reimpadurirea e inca un cuvant prea
nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a
determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.Desigur, in aceasta
privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care,
indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.La sfarsitul Imperiului
roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana
la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de
azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica
actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si
restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de
tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea
combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor,
doua treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului,
carora le datoram atat de mult.Nu mai putin
important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.De
asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot
mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila
localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale
foarte utile etc.Intr-un cuvant, fara paduri
suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt
posibile.Astazi, cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului
(circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta
reprezinta un minimum necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa
coboare.In conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si
vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o
cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile
dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din
fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit
un lux preascump.
Paleta surselor de degradare a solului este
vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui
priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea
haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din
centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a
existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat
serios continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru
localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale
nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau
primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o
reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul
oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata
de la sate.Cu totul altfel stau lucrurile intr-o
lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci
locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la
inceputul secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari,
ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca 200.Or,
dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene "produce" mai
bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo trei ori mai mult.De
obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente
sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca
servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele
subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi
materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si,
practic, nu se recicleaza pe cale naturala.Evacuarea rudimentara a gunoaielor a inceput sa puna serioase
proble-me in zonele puternic urbanizate din Occident inca de acum mai bine de o
suta de ani.In 1870, in Anglia, si in 1892, in Germania, pentru marile orase
s-a introdus incinerarea gunoaielor, cu valorificarea partiala a caldurii
pentru producerea de abur si curent electric.Sistemul de...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.