| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Poluarea aerului

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Poluarea aerului
1. Introducere
Încă de la apariţia sa pe Terra, homo
sapiens a influenţat mediul natural în sensul dorit de el, pentru a-şi
asigura protecţie, hrană, căldură, deci supravieţuirea şi dezvoltarea.
Dacă la început impactul a fost neglijabil, datorită numărului redus de
indivizi şi adaptării cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au
amplificat.
Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a
intervenit din ce în ce mai puternic în mediul natural, deteriorându-l prin
exploatarea resurselor naturale şi prin prelucrarea
lor prin diferite tehnici, prin intensificarea traficului şi creşterea
demografică.
Impactul omului asupra naturii s-a
materializat prin:
modificarea radicală a peisajului geografic prin lucrări de mari
proporţii, ca : bazine, lacuri de acumulare, îndiguiri, desecări, extracţii
la zi
exploatarea puternică a resurselor materiale, ale solului şi ale
subsolului, precum şi a resurselor energetice
modificarea climei in sensul aridizării ei, prin transformări
negative în structura învelişului vegetal şi în special prin
defrişări
schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale
lor
distrugerea unor numeroase specii de plante şi animale prin deteriorarea, schimbarea sau distrugerea
ecosistemelor în care fuseseră adaptate
schimbarea compoziţiei atmosferei, apelor, solului, prin
deversări de diverse produse
alterarea fondului genetic natural al vieţuitoarelor, în sensul
scăderii capacităţii de adaptare, refacere şi reproducere.
Se aruncă anual în atmosferă milioane de
tone de agenti poluanţi. Numai în anul 1980 s-au aruncat 110 milioane t
SOx, 59 milioane tone
particule în suspensie, 69 milioane t NOx,
194 mil t CO2, 53 mil t hidrocarburi. Efectele s-au manifestat asupra
stǎrii de sănătate a
populaţiei, scăderii cantităţii şi calităţii produselor agricole,
edificiilor, resurselor de apă.
La unii poluanţi – efectele negative se resimt după un
timp îndelungat, cum ar fi : efectul de
seră, distrugerea stratului de ozon şi ploile acide,
cauzate de acumulările de dioxid de carbon, freoni,
oxizi de azot, de sulf.
Dioxidul de carbon, CH4, NOx, freonii permit radiaţiei solare să
străbată atmosfera, să ajungă pe Pământ, dar nu mai permit reîntoarcerea
energiei termice în spaţiul cosmic.
Dintre toate gazele menţionate,
CO2 se află în cantitatea
cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul
casnic, vulcani. Instalaţiile de ardere şi gospodăriile particulare
generează cam 30% din total CO2 emis. Se apreciază că CO2 este implicat în proporţie de aproximativ 50% în efectul de
seră.
Efectul de seră a produs creşterea
temperaturilor medii anuale pe glob de la 140 C în anul 1880, la 150 C în 1980, previziunile pentru anul
2050 fiind de minim 170,
maximum 200 C.
În România, s-au emis în atmosferă numai
în 1989, 72 mil tone CO2, 41 mil tone pulberi, 1,3 mil tone
SO2, 0,45 mil tone
NOx.
       Sunt necesare măsuri severe în toate domeniile (industrie,
transporturi, agricultură, casnic) dublate de legislaţie în concordanţă cu
prevederile ecologice internaţionale, pentru
diminuarea emisiilor poluante.
2.Poluarea aerului.
Învelişul gazos reprezentat de atmosfera
terestră constituie unul dintre factorii esenţiali ai existenţei vieţii pe
pământ. Dintre componenţii aerului, oxigenul este indispensabil respiraţiei
vegetale şi animale, fenomenul de oxidare
reprezentând principala sursă de energie în
procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine în asimilaţia
clorofiliană, iar azotul atmosferic reprezintă una din verigile circuitului
azotului în natură.
2.1  Compoziţia normală a aerului
Compoziţia normală a aerului cuprinde (în
vol. % atmosferă uscată): azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de
carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezintă peste 99,99% din compoziţia
aerului. Restul de circa 0,01% este alcătuit din alte gaze ca neon, heliu,
metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adaugă proporţii
variabile de vapori de apă (în medie 0,2 – 3%).
Din punct de vedere sanitar prezintă
importanţă oscilaţiile în concentraţie ale oxigenului şi bioxidului de
carbon, substanţe cu rol deosebit în schimbul de gaze de la nivelul
plămânului.
Oxigenul poate
influenţa sănătatea prin scăderea concentraţiei lui în aer şi prin
scăderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scăderea
presiunii parţiale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze
(O2 şi CO2) şi a procesului de oxigenare a
sângelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea
lor fiind dependentă de gradul de scădere a presiunii parţiale.
Bioxidul de carbon întâlnit în atmosferă în proporţie de 0,03% nu produce
tulburări manifeste decât în situaţiile în care este împiedicată
trecerea gazului din sângele venos în alveola pulmonară şi eliminarea lui
prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar în momentul în care
presiunea parţială a CO2
din aer creşte atât de mult încât împiedică eliminarea acestui catabolit.
Iniţial apare o creştere a CO2 din sânge (hipercapnie) mai puţin datorită pătrunderii lui din
aerul exterior, cât datorită autointoxicării organismului. Pe măsură ce
creşte concentraţia în aerul atmosferic, intervine şi solubilizarea lui în
plasma sanguină datorită presiunii parţiale crescute; la autointoxicare se
asociază intoxicaţia exogenă. Primele tulburări apar în jurul
concentraţiei de 3% manifestată prin tulburări respiratorii (accelerarea
respiraţiei), apare apoi cianoza, urmată de tulburări respiratorii şi
circulatorii însoţite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. 
Surse de poluare a aerului
Sursele naturale de
poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional poluări importante
ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu
pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate
de vânt până la o anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui
uneori factori de poluare care pot influenţa şi asupra sănătăţii
populaţiei, în apropierea unor zone aride sau de deşert. În anumite
condiţii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol până
la distanţe apreciabile de locul de producere.
De asemenea, între
sursele naturale de poluare putem menţiona erupţiile vulcanice, emanaţiile
de gaze din sol, poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol
a substanţelor organice, incendiile din păduri etc.
Sursele artificiale sunt mult mai importante,
înmulţirea acestora constituind cauze pentru care protecţia aerului
reprezintă o problemă vitală a lumii contemporane. Aceste surse sunt o
urmare a activităţii omului, progresul societăţii,
în primul rând procesul de industrializare şi
urbanizare, având drept fenomen de însoţire poluarea mediului – implicit şi poluarea aerului.
Aceste surse de poluare a aerului pot fi
clasificate în surse staţionare şi surse mobile.
          
Sursele staţionare cuprind
procesele de combustie şi procesele industriale diverse.
Procesele de combustie – arderea
combustibilului pentru obţinerea de energie – sunt folosite în scopuri
industriale (centrale electrice etc.), pentru realizarea energiei calorice
necesare încălzirii sau pentru incinerarea reziduurilor.
         
Produşii de petrol
reprezintă de asemenea combustibili frecvent
folosiţi în procesele de combustie din sursele
staţionare. Principalii poluanţi emişi în atmosferă sunt oxizii de azot,
oxidul de carbon, bioxidul de sulf (dependent de concentraţia sulfului în
petrol), hidrocarburi –
printre care şi hidrocarburi policiclice (benzopiren), precum şi suspensii
conţinând carbon şi cenuşǎ
bogatǎ în sulfaţi, precum şi alte substanţe printre care sunt de
menţionat seleniul şi vadiul.
Transporturile auto sunt surse deosebit de importante, constituind pentru anumite ţări
sau localităţi - principale surse de poluare. Astfel în S.U.A. 60% din
totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar în unele
localităţi ajung pânǎ
la 90%.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor
prezintă două particularităţi: în primul rând eliminarea se face foarte aproape
de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi
foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de
difuziune în atmosferă. În al doilea rând, emisiile se fac pe întreaga
suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de
intensitatea traficului şi
posibilităţile de ventilaţie a străzii. Ca substanţe poluante, formate
dintr-un număr foarte mare (sute) de substanţe, pe primul loc se situează
gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi
depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de condiţiile
tehnice de funcţionare.
O alta sursă de poluare a aerului
atmosferic sunt întreprinderile industriale.
Degajările industriale în ultima
instanţă nimeresc în sol, e cunoscut faptul că în jurul uzinelor
metalurgice în perimetrul a 30-40 km în sol e crescută concentraţia de
ingrediente ce intră în compoziţia degajaţilor aeriene a acestor
uzine.
Dispersarea în aer a prafului de ciment
constituie până la 10 % din producţia de ciment. Acest praf acoperă totul
din jurul întreprinderii cu un strat cenuşiu.
Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa
în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.