| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Poluarea

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Ce este poluarea in general?
De fapt, problema raportului dintre om si
mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati
omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a
multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera
de transformare a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia
umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si
pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a
creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana
aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte
restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit o data cu revolutia
industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie
careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave
tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade
de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce
alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta
si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie,
nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este
contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului
natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai
putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie
multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu
diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si
continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri
imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile
civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un
mileniu.
La inceputul erei neolitice, numai aproximativ
zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care
practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci
nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor
globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca
manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari
occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul
industrializarii", gratie in primul rand masinii cu abur.
Poluarea ca problema globala este apanajul
secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia
lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ?
Exercita oare numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra mediului
inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti,
medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a
preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se
poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au
indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important
: degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate
actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile
de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu
sanatatea.
Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel
mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor
sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu
totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de
unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile
paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al
fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in
timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv
milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in
paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin
improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa
lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de
hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca,
in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt "devorate"
de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal
dintre frunza verde si asfalt.
De cand primul topor primitiv a doborit
intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce
omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de
ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad
stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor -
solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte
dezastruoase.Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ
subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.
Despaduririle masive au inmormantat sub dune
de nisip infloritoare civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia,
iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana
la limite vecine cu calamitatea.
Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si
efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a
determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.Desigur, in aceasta
privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care,
indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.La sfarsitul Imperiului
roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana
la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de
azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.
In afara de protejarea solului, padurea
exercita cea mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind
bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din
cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin
arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si
animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai
Pamantului, carora le datoram atat de mult.
Nu mai putin important este rolul padurii ca
factor de regularizare a cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita
sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile
vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor
balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile
etc.
Intr-un cuvant, fara paduri suficiente,
dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.Astazi, cand
padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului (circa 4 miliarde de
hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum
necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.In conditiile cand
raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur
automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen
suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari
ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea
nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.
Paleta surselor de degradare a solului este
vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui
priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea
haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din
centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a
existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat
serios continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru
localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale
nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau
primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o
reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul
oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata
de la sate.
Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a
industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai
globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul
secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari, ajungandu-se ca
acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca 200.Or, dupa calcule
aproximative, fiecare locuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.5
Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul
gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri
virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti
inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai
grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt
extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaza pe
cale naturala.
Evacuarea rudimentara a gunoaielor a inceput
sa puna serioase proble-me in zonele puternic urbanizate din Occident inca de
acum mai bine de o suta de ani.In 1870, in Anglia, si in 1892, in Germania,
pentru marile orase s-a introdus incinerarea gunoaielor, cu...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.