| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Plante medicinale

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Plante medicinale
AFINUL
Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase.
Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete.Florile sunt verzui
rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie.
Fructul este o baca albastra cu suc violaceu.
Creste in regiuni montane, in paduri de
conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m
altitudine.
BUSUIOCUL
Basilici herba - formata din tulpini si ramuri
tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara
inflorescente; florile au corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt,
bilabiata. Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromat
specific.
BRUSTURELE
Brusturele creste pe malui de riuri si piraie,
in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, buedea-ciumei,
captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smintinica. Este
sensibil mai mare decit podbalul galben, din a carui familie face parte.
Frunzele sale devin mari cit palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf
gri de partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pina la un roz
pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a
tulpinii. Radacinile care au o actiune antitermica si au fost foarte cautate in
timpul epidemiilor de ciuma, se culeg inca inainte de inflorire.
CATINA
Fructus Hippophae
-.in stare proaspata se recolteaza fructele intregi, nepatate, de forma
globuloasa, izolate sau in grupuri de 2-3, de culoare galbena-portocalie.
Mirosul slab, caracteristic, gust acrisor, slab amarui
CHIMIONUL
Carvi fructus – fructe ovoide – oblongi, usor arcuite, formate din
doua achene prinse pe un carpofor bifidat. Au 3-7 mm lungime, 1-1,5 mm grosime,
de culoare cenusie-bruna, fiecare achena avand cate 5 coaste bine distincte,
echidistante, mai deschise la culoare. Culoarea achenelor este cenusie-bruna.
Mirosul caracteristic, puternic aromat, gustul intepator, amarui. Fructele conţin 3-7% ulei volatil format din 50-60% carvona, 30%
limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, 10-20% lipide, 20% substante
albuminoide, 5-6% substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi
etc.
CIMBRUL
Numit si buruiana-de-balsam, cimbrusor,
cimbru-de-cimp, cimbru-salbatic, iarba-cucului, lamiita, sarpun, tamiita,
timian, cimbru creste pe pasune insorite, pe povirnisuri si pe liziere inguste
si prefera musuroiul mic de furnici de pe cimpii. Are nevoie de mult cladura si
mult soare; de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde
caldura pamintului radiaza in mod special. In arsita soarelui amezii, din
pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage
insecte si albine. Au o mireasma cu totul aparte.
Cimbrul a venit la noi in secolul al XI-lea
din tarile mediteraneene, iar speciile cultivate si iarasi salbatice se gasesc
in gradinile noastre mai cu seama cu cimbru-de-gradina (Thymus vulgaris), numit
si cimbru, cimbrisor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamiita. Aceasta, spre
deosebire de cimbrul-de-cimp, ajunge pina la o inaltime de 50 de centimetri.
Ambele au acelasi efect curativ.Cimbru este
renumit inca din antichitate. Traditia spune: „Cimbru este mai ales repezit,
infierbintat si aprins.
CINCI DEGETE
Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze
digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste
in mai-august.
Creste salbatica, prin locuri
umede.
CIUBOTICA CUCULUI
Florile galben – aurii ale acestei specii de
ciubotica-cucului raspindesc o mireasma placuta, asemanatoare merii si formeaza
o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica
din centrul unei reozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica,
anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tita-caprei,
tita-oii, urechita -ursului. Ea creste cu precadere pe cimpiile din zonele
deluroase si prealpine. Foarte raspindita Primula eliator, cunoscuta tot sub
numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici, agrisel sau tita-vacii, creste
pe mai toate cimpiile, la margini de paduri si sub tufisuri se poarta pe
tulpina inalta o umbrela florala de un galben deschis, ce un parfum
slab.
COADA CALULUI
Este o planta perena, erbacee, lipsita de
frunze, cu doua feluri de tulpini. Primavara se dezvolta tulpinile simple,
brune, fertile (poarta in varf spice cu spori), inalte de 40 cm. Indata dupa
fructificare, aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini
sterile de 60 cm, mai subtiri, verzi, mult ramificate, avand ramurile laterale
dispuse in verticile. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. In jurul
nodurilor, tulpinile sterile au frunzulite solzoase, brune, in forma de guleras
si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). Aceste ramurele sunt mai
lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei, dar nu sunt mai lungi
decat distanta dintre noduri, ceea ce face planta in intregime sa aiba
infatisarea unui con. In pamant, are un rizom ce creste oblic, purtand la
noduri radacini subtiri, precum niste tubercule.
Fanete, campuri, ogoare lutoase si umede,
maluri cu tufisuri. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune
calitati curative. In functie de loc, planta are un continut de 3 pana la 16%
acid salicilic, care o face atat de pretioasa. Planta care creste pe terenurile
fertilizate chimic nu trebuie utilizata. Coada-calului cu ramurile cele mai
fine - Coada-calului-de-padure, Equisetum sylvaticum, care creste pe marginile
padurilor si crangurilor, are, de asemenea, proprietati medicinale.
COADA SORICELUILUI
Alte denumri: alunele, braditel, ciuresica,
crestatea, crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba- stranutatoare, prisnel,
rotatele-albe, sorocina. Coada-soricelului este o planta medicinala careia nu
putem sa nu-i rezervam un loc in viata noastra. Desi ea constituie sprijinul
nostru de baza in unele maladii grave, este considerata in primul rind o planta
de leac pentru femei. Ea creste in cantitati mari pe cimpii si durmuri inguste
de tara, pe la margini de paduri si de lanuri de cereale. Folrile sunt albe sau
trandafirii si au in soare un parfum aromatic, acrisor. Florile trebui culese
in soare puternic, caci atunci creste continutul in uleiuri volatile si deci
forta lecuitoare.
CODITE DE CIRESE
Se prezinta sub forma de fragmente subtiri ,
de 0,5-1 mm, si lungi de 4-5 cm. Sunt cilindrice, insa la cele doua capete se
largesc circular. Culoarea este brun –verzuie, frecvent brun roscate. Mirosul este slab caracteristic,
iar gustul amarui si astringent.
CRETISOARA
Cunoscuta in limbajul popular si ca brumarie,
cretarel, faina-de-in, palasca, pleasca, raturjir, umbra-muntelui,
umbrarul-doamnei, cretisoara creste mai ales la margini de paduri si drumuri,
povirnisuri si cimpii umede din zone mai inalte si muntoase. Planta are frunze
semicirculare, cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inalta si flori
galbaen-verzui fara stralucire, ce pot fi vazute din aprilie pina in iunie si
chiar mai tirziu. De ziua Trupului Domnului (Joia Verde – sarbatoarea a bisericii catolice, n.
tr. ) se implestesc in anumte regiuni cornite din ea, pentru a impodobii
fruntea Mintuitorului, acasa, in coltul icoanelor. Frunzele crestisoarei stau
uneori culcate la sol, iar dimineata se vede in mijlocul lor o picatura de
roua, stralucind o perla. La inaltimi de peste 1000 metri gasim o varietate a
crestisoarei care are partea inferioara a frunzelor de o stralucire argintie,
si care infloreste atit pe teren calcaros, cit si pe cel de roca primara. In
timpul infloririi, planta este culeasa in intregime, iar mi tarziu numai
frunzele; plantele sunt lasata apoi sa se usuce in pod.
FRUNZA DE NUC
Juglandis folium - foliole, oblong ovate,
acute sau scurt acuminate, cu marginea intreaga, formeaza frunze imparipenat
compuse, cu 5-9 foliole. Sunt glabre pe fata superioara prezentand pe fata
inferioara, la jonctiunea nervurilor, peri tectori si glandulari. Lungimea
foliolelor este de 6-15 cm, latimea de 3-8 cm, culoare verde inchis pe fata
superioara, mai deschise pe partea inferioara, cu tendinta de brunificare in
timp. Gust astringent si amarui, este usor aromat caracteristic.
GALBENELELE
Planta erbacee,anuala, cu tulpina ramificata,
tufoasa, inalta de 20-70 cm. Frunzele inferioare aproape spatulate, cele
superioare oblongi, lanceolate, atenuate in petiol, lungi de 5-12 cm, mai mult
sau mai putin paroase, pe ambele fete, pe matgini usor dintate sau aproape
intregi. Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule
terminale mari, alcatuite din flori lingulate tridintate, pe margini de culoare
galben-portocalie si flori centrale tubuloase. Infloreste din mai pana in
septembrie. Radacina este pivotanta.
Planta se gaseste in gradini parasite sau
cultivate.
Calendulae flos – Formata din antodii uscate de culoare
galben – portocalie
inconjurate de bractee verzi, fara peduncul. Mirosul slab aromat, gust amarui
sarat.
Se culeg si tulpinile si frunzele. Recoltarea
trebuie sa se faca pe vreme insorita, cand puterile curative sunt potentate la
maximum. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale,
cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. Valoarea medicinala este aceeasi.
Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate. Se culeg din luna iunie pana
toamna tarziu.
HAMEIUL
Este o planta vivace, cataratoare pe
arbori.Tulpina lui este aspra, urcatoare si agatatoare, iar frunzele...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.