| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Planificarea auditului financiar-contabil

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Planificarea auditului financiar – contabil
Conceptul de planificare în audit
Auditorul trebuie să planifice auditul
într-o manieră care să asigure că misiunea va fi îndeplinită în
condiţii de economicitate, eficienţă, eficacitate şi la termenul
convenit.
Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale şi abordări
detaliate cu privire la natura, durata şi gradul de cuprindere preconizat al
auditului.
Activitatea de planificare a auditului
comportă următoarele caracteristici:
Raţionalitatea.
Procesul de planificare şi rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea
logică a îndeplinirii sarcinilor, precum şi stabilirea de obiective
clare;
Anticiparea.
Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp, astfel încât priorităţile să fie clar scoase în
evidenţă;
Coordonarea.
Planificarea permite coordonarea atât a politicilor
de audit, de către instituţiile de audit, cu auditurile realizate efectiv,
cât şi a activităţii desfăşurate de alţi auditori sau
experţi.
Principalele obiective ale planificării
auditului sunt:
a) stabilirea modalităţilor prin care
obligaţiile legale ce revin auditorului şi alte priorităţi de audit sunt
respectate;
b) identificarea întinderii atribuţiilor
şi rezultatelor previzibile ale
auditorilor;
c) definirea modului în care vor fi
obţinute şi analizate probele de audit necesare atingerii obiectivelor
auditului;
d) identificarea resurselor ce vor fi
necesare, utilizarea lor efectivă şi stabilirea bugetului de timp şi a
costurilor;
e) controlarea şi supravegherea de către
conducerea entităţii auditate a auditurilor individuale, iar de către
instituţiile supreme de audit realizarea unui control şi a unei supravegheri
totale (generale).
Planificarea misiunii de audit
Misiunea de audit
este definită ca o sarcină separată şi identificabilă, care se
finalizează prin emiterea de către auditor a unui punct de vedere,
declaraţie sau opinie, consemnate potrivit unor reguli într-un raport, asupra
îndeplinirii unor obiective clare şi bine determinate, aferente unui grup
structurat pe acţiuni, activităţi, programe sau organisme, numite generic
„entitate auditată”.
Obiectivul misiunilor de audit constă în
auditul de atestare financiară, auditul de legalitate şi/sau conformitate,
auditul performanţei ori combinaţii între acestea.
Indiferent de obiectivele sale, o misiune de
audit include în mod tipic, următoarele etape:
A. etapa
preliminară, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:
- adunarea şi
evaluarea iniţială a informaţiilor despre
entitate;
- evaluarea
preliminară a sistemelor contabil şi de control intern;
- definirea obiectivelor detaliate ale
auditului;
- evaluarea iniţială a resurselor necesare
auditului şi stabilirea calendarului de lucru.
B. etapa de planificare, care constă în realizarea
următoarelor acţiuni:
- elaborarea planului de audit;
- stabilirea legăturii cu entitatea
auditată;
- întocmirea programelor de audit ca părţi
componente ale planului de audit;
- aprobarea planului de audit.
C. etapa de lucru în teren, care cuprinde următoarele
acţiuni:
- colectarea şi evaluarea probelor de
audit;
- redactarea unor concluzii
iniţiale;
- revederea interimară
(provizorie);
- identificarea şi aprobarea oricăror
modificări necesare să fie aduse planului de audit.
D. etapa raportării, în care auditorul
desfăşoară următoarele acţiuni:
- proiectarea şi analiza concluziilor,
opiniilor, recomandărilor;
- reanalizarea, aprobarea şi publicarea
rezultatelor;
- punerea de acord a resurselor folosite cu
cele alocate prin planul de audit;
- evaluarea performanţei echipei de audit
(la nivelul instituţiei supreme de audit sau societăţii de
audit).
E. etapa de post – raportare,
care constă în supravegherea impactului pe care îl are asupra entităţii
auditate.
Aceste etape nu sunt neapărat distincte şi
pot fi extinse.
Un plan de audit eficace este dependent de
munca desfăşurată în etapa preliminară.
În mod frecvent, majoritatea informaţiilor
necesare în etapa preliminară, sau cum se mai numeşte, etapa de pre
– planificare, se referă
la:
Înţelegerea entităţii auditate. Auditorul trebuie să identifice aspectele importante ale
mediului în care entitatea îşi desfăşoară activitatea, şi
anume:
obiectivele entităţii
auditate;
intrările: resurse şi fonduri, cadrul
legal, personalul;
ieşirile: ordinea şi importanţa
relativă a rezultatelor comparativ cu obiectivele entităţii;
caracteristicile pieţei în care operează entitatea; raporturi obligatorii
şi neobligatorii cu alte entităţi etc;
modul de operare a entităţii auditate
privind: organigrama şi responsabilităţile, sistemele cheie de management
şi control şi sistemele cheie financiar – contabile.
Impactul entităţii auditate asupra
auditului. Cunoaşterea
entităţii auditate îl determină pe auditor să stabilească în ce mod va
fi afectat auditul de operaţiile şi mediul entităţii auditate.
În acest sens el cuantifică:
riscurile inerente asociate cu activităţile generate de mediul
şi organizarea entităţii;
riscurile inerente asociate cu tipul de entitate
auditată;
controalele efectuate de conducerea entităţii pentru a minimiza
riscurile şi a maximiza eficienţa acestor controale;
factorii speciali sub influenţa cărora operează entitatea şi
impactul lor potenţial asupra auditului.
Pentru efectuarea acestei cuantificări,
auditorul realizează în fapt evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi
de control intern, după metodologia ce este prezentată într-un capitol
separat.
Mediul şi obiectivele
auditului. Auditorul ia în considerare forma,
conţinutul şi utilizatorii raportului de audit, după care specifică
obiectivele auditului. Pentru auditul performanţei, mai ales, este important
să se facă acest lucru mai amănunţit, ceea ce permite auditorului să
definească criteriile pe baza cărora se vor stabili şi evalua probele de
audit.
Probele de audit. Auditorul trebuie să identifice probele
de audit ce îi sunt necesare pentru atingerea obiectivelor
auditului. Pe baza valorii dovezii, relevanţei şi a
rezonabilităţii auditorul decide următoarele:
modul de abordare a auditului;
sursele probelor de audit, procedeele şi tehnicile pentru
obţinerea acestora;
testarea probelor de audit.
Resursele auditului. După ce auditorul a definit natura, tipul, cantitatea, sursele,
tehnicile de obţinere a probelor de audit, el poate estima resursele necesare
pentru obţinerea şi analiza acestora.
Documentarea. Auditorul trebuie să realizeze o
documentare atentă a rezultatelor de auditat, inclusiv a unui sumar al
rezultatelor auditorilor anterioare şi impactul acestora.
Consultările cu entitatea
auditată. Întotdeauna, o discuţie cu entitatea
auditată despre constatările din etapa preliminară este extrem de
folositoare auditorului.
Planul de audit. Programul de
audit
Planul misiunii de audit este un document
cheie. În elaborarea lui este esenţială
eşalonarea activităţilor în timp, urmărindu-se cuprinderea tuturor
informaţiilor necesare, dar trebuie să rămână sintetic, clar şi
concis.
Având în vedere că nu este posibilă
elaborarea unui plan universal de audit, prezentăm în continuare un conţinut
minimal al unui plan de audit:
cadrul legal al auditului;
scurtă descriere a activităţii,
programului sau entităţii;
motivul auditării;
factorii ce influenţează auditul,
inclusiv aceia care determină materialitatea (semnificaţia sau importanţa
relativă) problemelor luate în consideraţie;
aprecierea riscurilor; materialitatea şi
pragul de materialitate;
obiectivele auditului;
întinderea şi
modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie obţinute pentru a
atinge obiectivele auditului;
resursele necesare şi la ce
moment;
estimarea unei taxe pentru audit (dacă
este cazul);
detalii privind persoanele din interiorul
entităţii auditate, care asigură legătura cu auditorul;
programul desfăşurării auditului şi
data la care proiectul de raport va fi disponibil pentru discutarea lui
preliminară;
forma, conţinutul şi utilizatorii
raportului final.
Planificarea auditului este un proces
dinamic. Pentru atingerea obiectivelor auditului, în
timp, este posibil să se impună efectuarea unor modificări asupra planului
iniţial, realizat în activitatea preliminară, deoarece concluziile cheie
apărute în această activitate furnizează bazele planului de audit.
Auditorul elaborează un program de audit care să stabilească
natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, necesare
pentru implementarea planului de audit.
Programul de audit
se constituie într-un set de instrucţiuni adresate membrilor echipei de audit
şi într-un mijloc de control şi evidenţă privind desfăşurarea
activităţii de audit. El cuprinde, de asemenea, obiectivele auditului pentru
fiecare domeniu şi un grafic de timp pentru fiecare domeniu de procedură de
audit.
La întocmirea
programului de audit se iau în considerare evaluările riscurilor inerente şi
de control şi nivelul necesar de asigurare garantată de procedurile de fond.
De asemenea, auditorul ia în considerare durata efectuării testelor de
control şi a procedurilor de fond, existenţa din partea entităţii şi
implicarea altor...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.