| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Participarea Romaniei la Primul Razboi
Mondial
Intrarea Romaniei in razboi si situatia
acesteia dupa terminarea razboiului.
In saptamanile care au urmat asasinarii
arhiducelui Franz Ferdinand, mostenitorul tronului habsburgic, la Sarajevo, la
15/28 iunie 1914, regele Carol si politicienii liberali si conservatori au
urmarit deteriorarea situatiei internationale cu neliniste crescanda. Ei aveau
motive intemeiate sa se teama de razboi pentru ca pozitia geografica a Romaniei
facea inevitabila prezenta ei intr-un conflict european in expansiune. Tara a
intampinat criza departe de a fi unita. Existau dezacorduri politice serioase
intre rege si un mic grup de germanofili pe de o parte si majoritatea
politicienilor si opinia publica, favorabile Antantei, pe de alta parte. Dar
ambele parti erau de acord ca era imperativ necesar sa se evite
razboiul.
La intrunirea Consiliului de Coroana din 21
iulie/3 august, guvernul Roman a hotarat sa adopte o politica de neutralitate.
Sedinta a fost prezidata de rege si la ea au participat si membrii guvernului,
fosti Prim-ministrii si conducatorii principalelor partide care au cantarit
doua optiuni posibile.Prima – intrarea imaediata in razboi de partea Puterilor Centrale - era
sustinuta de Carol care si-a exprimat increderea in victoria Germaniei si a
facut apel la sentimentul onoarei celor prezenti pentru indeplinirea
angajamentelor din trat fata de Germania si Austro-Ungaria. Dar el a ramas
singur nefiind sustinut decat de liderul conservator Petre Carp, care a tratat
cu usurinta puternicul sentiment al opiniei publice in favoarea Anantei,
numindul irelevant si si-a exprimat lipsa de interes fata de situatia romanilor
din Transilvania. Dar acestea erau tocmai prolemele care-i preocupau in gradul
cel mai inalt pe toti ceilalti. In fata puternicului curent in favoarea
neutralitatii exprimat de conducatorii de partide care au declarat ca nu-si pot
asuma responsabilitatea unui guvern care se angajeaza in razboi alaturi de
Puterile Centrale, regele a consimtit la hotararea lor, evidentiind astfel
rolul sau de monrah constitutional. La 27 sptembrie/10 octombrie 1914, cand a
murit regele Carol, responsabilitatea politicii externe a fost asumata de
Bratianu. Desi simpatiile sale mergeau catre Antanta, nici el si nici
succesorul lui Carol, Ferdinand, nu aveau vreo intentie de a abandona starea de
neutralitate pana in momentul in care cursul razboiului nu devenea clar si ei
puteau fi siguri ca-si vor realiza obiectivele nationale. Bratianu a purtat
negocieri cu Antanta interminemt in 1915 si la inceputul lui 1916. El a pus un
pret ridicat pentru intrarea Romaniei in razboi si era hotarat sa nu angajeze
tara in conflict prematur. La loc de frunte printre conditiile sale era
garantia scrisa ca Romania va primi Transilvania, Banatul si Bucovina ca
recompense pentru serviciile acordate. Era acut constient de izolarea
geografica a Romaniei fata de Aliatii occidentali si urmarea sa obtina garantii
de partea lor cu privire la fluxul continuu de armament si provizii care puteau
fi transportate numai prin Rusia. Aliatii occidentali au acceptat in cele din
urma conditiile lui Bratianu in iulie 1916, dar nici chiar atunci el nu a luat
usor hotararea de a intra in razboi. Au mai urmat sase saptamani de negocieri
pentru a stabili toate detaliile legate de intrarea Romaniei in razboi de
partea Antantei. Rusia in special considera pretentiile Romaniei exagerate, iar
ceilalti aliati erau mai putin interesati de satisfacerea aspiratiilor
nationale ale Romaniei si mai mult de folosirea armatei sale pentru a deschide
un nou front de lupta impotriva Puterilor Centrale. Franta a oferit o formula
care s-a dovedit acceptabila: Rusia va garanta, in scris, tot ce dorea
Bratianu, chiar egalitate cu ceilalti Aliati la conferinta de pace , dar daca,
la sfarsitul razboiului, nu vor putea fi satisfacute toate conditiile Romaniei,
atunci Aliatii vor forta pur si simplu Romania sa accepte mai putin decat i se
promisese.
In cele din urma, la 4/17 august, Bratianu si
diplomati ai Frantei, Marii Britanii, Rusiei si Italiei la Bucuresti au semnat
conventiile militare si politice care stipulau conditiile intrarii Romaniei in
razboi. De importanta imadiata erau prevederiile referitoare la un atac
impotriva Austro-Ungariei nu mai tarziu de 25/28 august si recunoasterea
dreptului romanilor din Austro-Ungaria la autodeterminare si la unirea cu
Regatul Romaniei. Consiliul de Coroana a aprobat oficial tratatele si a
declarat razboi Austro-Ungariei la 14/27 august. In ziua urmatoare Germania a
declarat razboi Romaniei. Turcia si Bulgaria i-au urmat exemplul la 17/30
august si respectiv 19 august/1 septembrie.[...] Cu pretul a peste 250.000 de
ostasi morti, raniti sau luati prizonieri (aproximativ 1/3 din armata romana)
Romania a castigat pana in toamna anului 1920 156.000 Km patrati de teritoriu
(astfel in 1920 Romania va avea o suprafata de 269.000 Km. patrati) iar
populatia Romaniei a crescut cu 8,5 milioane de locuitori (in 1920 populatia
era de 16.250.000).
Dar in procesul realizarii aspiratiilor
nationale nutrite de veacuri, romanii dobandisera minoritati substantiale. In
1920, aproximativ 30% din populatie era neromana, in comparatie cu procentajul
de 8% dinainte de razboi. Noile provincii au sporit capacitatile de productie
ale Romaniei. De exemplu, in 1919, potentiaul industrial al tarii reprezenta
235% fata de cel din 1916, o crestere care se datora in special Transilvaniei
si Banatului. Obiectivele de indeplinit erau temerare. Mai intai trebuia sa fie
realizate stricaciunile produse de razboi, si, apoi, noile provincii si noii
cetateni trbuiau sa fie integrati in structurile si institutiile unui stat
national modern, mai perfectionat. Ca si in secolul anterior, intelectualii au
fost cei care au furnizat planurile.
PARTICIPAREA ROMANIEI LA PRIMUL
RAZBOI MONDIAL.
CAMPANIA DIN ANUL 1916
Intrarea Romaniei in razboi a avut o
deosebita insemnatate politica, strategica si morala. In timp ce Kaizerul,
deprimat, considera ca “totul este pierdut”, generalul E. Ludendorf, seful
Cartierului general al Comandamentului suprem al armatei germane aprecia, cu
amaraciune, in memoriile sale, aparute ulterior: “intrasem intr-o lupta
titanica fara seaman […] nu puteam sa ne dam seama atunci cat de greu ne
lovea declaratia de razboi a Romaniei”. In acelasi timp, “natiunea franceza
in intregime”, potrivit expresiei primului ministru al Frantei, aplauda
decizia Romaniei. “N-am uitat si nu vom uita niciodata, va nota, in acest
sens, generalul Petin, ca Romania a intrat de partea noastra intr-o epoca cand
razboiul era departe de a fi castigat”. Este un eveniment care va ramane in
istoria eliberarii popoarelor (si care) va scurta considerabil durata
razboiului, aprecia un ziarist. In general, decizia Romaniei a produs asupra
aliatilor “un minunat efect moral”.
In urma ultimatumului Antantei, intrarea in
razboi s-a facut intr-un moment nefavorabil din punct de vedere militar, cand
balanta militara nu inclina in favoarea Antantei, cand fortele Puterilor
centrale, nefiind puternic angajate, aveau libertatea de actiune si putinta de
a realiza o superioritate covarsitoare pe frontul roman. De pe frontul de vest,
au fost trasferate 5 divizii de infanterie si una de cavalerie. Pe frontul
romanesc au fost utilizate si macinate peste 30 de divizii ale Puterilor
centrale. Victoriile romanesti din vara anului 1917 au salvat frontul oriental,
au ingaduit transportul neintrerupt al trupelor americane, care au hotarat
victoria pe frontul occidental. “Noi, aprecia primul ministru, referindu-se
la intrarea Romaniei in razboi, nu am intrat ca niste solicitatori si nepoftiti
[…] am intrat ca niste aliati doriti si ceruti, atunci cand ambasadorul
Frantei la Petersburg spunea: daca Romania nu intra in razboi se poate
compromite frontul occidental. Am intrat in razboi atunci cand rusii ne
spuneau: acum ori niciodata”.
Desi participa la un razboi imperialist, care
viza reimpartirea economica si politica a lumii, Romania a dus un razboi drept,
de eliberare nationala.
Planul de campanie al Romaniei, judicios
intocmit, prevedea executarea unor actiuni pe doua fronturi: ofensiva pe
frontul transilvan, unde erau dislocati 420324 oameni, din totalul de 567847,
si aparea, in prima faza, pe frontul din Dobrogea, in asteptarea concentrarii
trupelor ruse la sud de linia Cernavoda-Medgidia, si ofensiva in cea de-a doua.
Frontului de sud ii erau afectati 142523 oameni.
Cand Romania a intrat in actiune, la 15/28
august, eforturile Aliatilor ajunsesera la limita; actiunile de pe frontul
occidental, de la Verdun si de pe Somme se incheiasera. Ofensiva de pe frontul
italian ajunsese la punctul final. Puterile centrale si-au putut deplasa o
parte din trupe pentru a le opune Rusiei. Ofensiva generalului Brussilov a fost
oprita la 17/30 iulie; armata rusa isi consumase potentialul uman si cel
militar. In Balcani, inainte ca armata generalului Sarrail sa fi trecut la
ofensiva, armatele bulgare au atacat atingandu-si obiectivele propuse. Ofensiva
ulterioara a armatei aliate (10 septembrie) s-a sfarsit fara rezultate
importante. Declarand razboi Romaniei, la 19 august/1 septembrie 1916, Bulgaria
si-a putut concentra toate fortele pe frontul roman. In aceste conditii,
Puterile centrale au avut posibilitatea sa aduca pe frontul romanesc un
insemnat numar de unitati (18 divizii germane, 14 austro-ungare, 5 bulgare si 3
turcesti, in total,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.