| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Organologia motoarelor cu ardere interna cu piston

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU
ARDERE INTERNA CU PISTON, A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR
Organologia motoarelor cu
ardere interna cu piston
Un motor cu ardere interna reprezinta o masina
complexa alcatuita dintr-un sistem de mecanisme, organe de masini si sisteme
auxiliare, menite a transforma energia de reactie chimica a combustibilului in
lucru mecanic.
În cadrul lucrarii, partile principale ale
unui motor cu ardere interna cu piston se vor ilustra pe un motor Diesel de
tipul SAVIEM 797-05, (fig.22.1), a carui caracteristici principale
sunt:
1.Tipul motorului : 4 timpi in linie, racire
cu apa;
2. Numarul cilindrilor : 6 in
linie;
3. Alezajul : 192 mm;
4. Cursa pistonului : 112 mm;
5. Cilindreea : 5488 cm3;
6. Raportul de compresie : 18 : 1
;
7. Puterea nominala : 135 CP (99,2 kW) la
3000 rot/min;
8. Momentul motor : 370 N.m la 1700
rot/min;
9. Consum specific minim de combustibil : 168
g/kWh
10. Masa motorului : 455 kg
11. Ordinea de aprindere :
1-5-3-6-2-4.
Un motor cu ardere interna este o masina
complexa alcatuita dintr-un sistem elementar numit mecanism motor, un ansamblu
de sisteme auxiliare si aparate de masura si control al
functionarii.
Partile componente ale unui motor cu ardere
interna cu piston sunt:
Mecanismul motor este alcatuit din doua parti
si anume:
- partea mobila numita mecanismul
biela-manivela care cuprinde trei organe principale: 1 - pistonul, 2
–biela, 3 - arborele motor
sau arborele cotit;
- partea fixa care cuprinde carterul superior
în care se gasesc cilindrii 4, chiulasa 5 si carterul inferior sau baia de
ulei 6 (fig.22.1).
Fig. 22.1 Sectiune printr-un
motor:1- piston, 2 - biela, 3 - arbore cotit, 4 -
clindri, 5 - chiulasa, 6 - carter inferior, 7 -
pompa de ulei, 8 - sistem de distributie, 9 ,10
– supape de admisie,
refulare, 11- arbore cu came.
Ansamblul de sisteme auxiliare se compune
din:
- sistemul de distributie a gazelor, care
cuprinde ansamblul tuturor organelor care permit umplerea periodica a
cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea periodica a gazelor de ardere din
cilindrii motorului in atmosfera. Sistemul de distributie este alcatuit din
trei parti: conductele de gaze (colectoarele) care transporta si distribuie
fluidul proaspat intre cilindri; colectoarele care colecteaza si transporta
gazele de ardere in atmosfera; mecanismul care comanda deschiderea si
inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare a cilindrilor;
amortizorul sau amortizoarele de zgomot.
Sistemul de alimentare cu combustibil a unui
MAC se compune din doua parti: sistemul de inalta presiune sau sistemul de
injectie, prin care combustibilul circula la presiuni de sute de bari; sistemul
de joasa presiune prin care combustibilul circula la presiuni de cateva
atmosfere.
Sistemul de injectie este alcatuit din pompa
de injectie antrenata de la arborele cotit al motorului prin intermediul
sistemului de distributie alcatuit din pinioane cu roti dintate sau curele de
distributie, injectoarele si conducte de legatura, numite conducte de inalta
presiune .
Sistemul de joasa presiune este alcatuit din
pompa de alimentare, filtrele de combustibil, de obicei doua legate in serie,
si conducte de joasa presiune. Presiunea de injectie pentru un motor de tipul
SAVIEM 797-05 este 190 ± 8 at.
La MAS sistemul de alimentare cuprinde
carburatorul în care are loc formarea amestecului carburant (combustibil si
aer) care este introdus în galeria de admisie.
- sistemul de ungere, cu circulatie fortata
sub presiune este format din: pompa de ulei 7 (fig.22.1) cu roti dintate cu
angrenare interioara, care este actionata de arborele cotit, filtrul de ulei ,
supapa de descarcare. Presiunea uleiului este:
• la mers in gol
(500 rot/min) 0,8 - 1,4 bar
• turatia maxima
(3000 rot/min) 3 - 4 bar.
- sistemul de racire este cu lichid de racire
(apa sau antigel) cu circulatie fortata in circuit inchis si reglarea
temperaturii prin termostat si jaluzele. Este format din: pompa de apa 12
(fig.22.1), de tip centrifugal, actionata prin curea trapezoidala de la fulia
arborelui cotit, ventilatorul 13, cu sase palete, montat pe butucul arborelui
cotit, radiatorul de apa, montat in fata motorului.
Temperatura de lucru a lichidului de racire:
80 - 90oC.
- sistemul de pornire - format din
electromotor (demaror) si bateria de acumulatoare.
Aparatura de control este alcatuita din
termometre, manometre, turometru, etc.
Organologia turbinelor cu
gaze
În instalatiile de turbine cu gaze are loc
transformarea energiei chimice a combustibililor in energie termica, in camera
de ardere, unde combustibilul este injectat in aerul provenit de la compresor,
pentru ca apoi in turbina cu gaze energia potentiala a gazelor de ardere sa se
transforme in energie cinetica si aceasta, in energie mecanica, servind la
rotirea arborelui turbinei.
Lipsa generatorului de abur si a
condensatorului, cu toate instalatiile aferente lor, posibilitatea pornirii
rapide si a realizarii relativ simple a unor instalatii mobile, constituie
avantajele instalatiilor de turbine cu gaze fata de cele cu abur. Fata de
motoarele cu ardere interna, instalatiile de turbine cu gaze au avantaje
datorate caracteristicilor functionale ale motoarelor rotative, precum si
posibilitati de utilizare a unor combustibili ieftini si de realizare a unor
instalatii cu puteri unitare ridicate.
Fig. 22.2 Schema functionala a unei
instalatii de turbine cu gaze.
Ca dezavantaje se pot aminti: puterea unitara
mai mica, siguranta in functionare mai redusa, consum mare de materiale aliate,
necesar camerelor de ardere etc.
Partile principale ale unei instalatii de
turbina cu gaze sunt: compresorul, turbina cu gaze, camera de ardere,
recuperatoarele de caldura (fig. 22.2).
Organologia unui motor cu
reactie
Principalul domeniu de utilizare a motoarelor
cu reactie este aviatia, unde a devenit tipul de motor predominant.
Motoarele cu reactie difera de motoarele cu
piston si elice prin principiul de producere a fortei de tractiune.
Motorul cu piston, instalat pe un avion,
actioneaza elicea prin intermediul careia se produce o forta care se consuma
pentru a deplasa inapoi si lateral in sens contrar deplasarii avionului, o mare
masa de aer antrenata de paletele elicei. Avionul inainteaza datorita fortei de
reactiune a masei de aer deplasata de elice.
Forta de reactiune care asigura inaintarea
avionului nu se aplica direct asupra motorului, ci prin intermediul
propulsorului (elicei). La motoarele cu reactie, masele de gaze sunt deplasate
chiar de catre motor, deci forta de reactiune se aplica direct asupra
motorului.
Spre deosebire de motoarele cu piston si
elice, la care forta de reactiune, deci forta de tractiune, scade odata cu
cresterea vitezei de zbor, la motoarele cu reactie forta de tractiune nu scade
cu cresterea vitezei de zbor.
Aceasta particularitate a motoarelor cu reactie, precum si
constructia lor mai simpla, greutatea si gabaritele mai reduse, in comparatie
cu motorul cu piston, fac ca ele sa fie indicate pentru conditii de zbor de
mare viteza.
Fig. 22.3 Schema unui
turboreactor:1- difuzor, 2- compresor axial, 3-
camera de ardere, 4 – con
de evacuare, 5 – efuzor,
6 – turbina cu gaze.
Cel mai raspandit tip de motor cu reactie in
aviatie este turboreactorul. În figura 22.3 este prezentata schema unui
turboreactor tip RD - 10 cu compresor axial.
Principalele elemente ale unui turboreactor
sunt: difuzorul, compresorul, camera de ardere, turbina cu gaze si efuzorul
reactiv.
Organologia unui
compresor
Compresoarele sunt masini consumatoare de
lucru mecanic cu ajutorul carora se ridica presiunea gazelor.
Dupa principiul de functionare, compresoarele
se pot clasifica in doua mari grupe si anume:
- compresoare volumetrice;
- compresoare dinamice.
Compresoarele volumice sunt acelea la care ridicarea presiunii gazului se face prin
inchiderea lui intr-un anumit volum, micsorarea acestui volum pana la ridicarea
corespunzatoare a presiunii si evacuarea gazului la aceasta presiune.
Din aceasta grupa fac parte compresoarele cu
piston, care dispun de un cilindru, in care se deplaseaza liniar si alternativ
un piston si compresoarele volumice rotative, care, de asemenea, dispun de un
cilindru in care se gaseste un "piston" cu miscare rotativa. Aceste compresoare
sunt utilizate pentru realizarea de presiuni inalte si foarte inalte (1000
bar), la debite de gaz relativ mici (450 cm3/min.).
Compresoarele dinamice sunt acelea la care ridicarea presiunii se face transferând
gazului energia cinetica, prin intermediul unui rotor paletat, dupa care
urmeaza transformarea acesteia in energie potentiala de presiune, procesul
avand loc in mod continuu.
Din aceasta grupa fac parte compresoarele
centrifugale si compresoarele axiale.
La compresoarele centrifugale transformarea
energiei se face prin intermediul unor forte centrifugale, ce se exercita
asupra moleculelor de gaz, aduse intr-o miscare de rotatie cu ajutorul
rotorului paletat. În functie de raportul dintre presiunea de refulare
pr si presiunea de aspiratie
pa se numesc:
- turbocompresoare daca
- turbosuflante daca
- ventilatoare daca
La compresoarele axiale transformarea
energiei se face prin intermediul unor forte gazodinamice ce actioneaza...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.