| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Oglinzile

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
OGLINZILE
         Fiind o ştiinţă
practică, optica trebuie să se bazeze pe un număr cât mai mare de
instrumente şi aparate care să satisfacă necesităţile practice date.
Aceste instrumente şi aparate sunt alcătuite din componente optice, care, în
raport cu tipul respectiv, îndeplinesc anumite funcţii bine
determinate.
         Una dintre aceste
componente optice o reprezintă oglinzile.
         În raport cu
forma suprafeţelor reflectate, oglinzile pot fi oglinzi plane sau oglinzi sferice, acestea din urmă
fiind concave sau convexe.
         Ori de câte ori o
suprafaţă plană se caracterizează printr-un coeficient de reflexie mare,
aceasta poate fi considerată, din punct de vedere optic, o oglindă
plană.
         Oglinzile plane
pot fi obţinute astfel:
prin depunerea unui strat reflectant pe una dintre cele două feţe ale
unui suport transparent, cu suprafeţele plan-paralele şi de grosime
convenabilă;
prin şlefuirea cât mai fină a
suprafeţei plane a unui suport netransparent cu feţele
plan-paralele;
prin folosirea suprafeţei plane de separare dintre două medii transparente
cu indici de refracţie diferiţi, care poate reflecta o mare parte din lumina
incidentă.
         Când suprafaţa
plană reflectă numai o parte din lumina incidentă, cealaltă parte fiind
transmisă, oglinda obţinută se numeşte oglindă
semitransparentă sau divizor de faşcicul.
         Pentru mărirea
coeficientului de reflexie a unei oglinzi, suprafaţa reflectantă a acesteia
se acoperă cu un strat metalic subţire. Există diferite metode folosite
pentru depunerea stratului metalic, coeficienţii de reflexie corespunzători
depinzând de lungimea de undă (tabelul 1) şi de natura materialului
folosit.
Coeficienţii de reflexie ai oglinzilor
acoperite cu straturi metalice subţiri (%)
λ (μm) lungimea de
undă
Al
Ag
Au
Cu
Rh
Pt
0.220
0.240
0.260
0.280
0.300
0.315
0.320
0.340
0.360
0.380
0.400
0.450
0.500
0.550
0.600
0.650
0.700
0.750
0.800
91.5
91.9
92.2
92.3
92.3
92.4
92.4
92.5
92.5
92.5
92.4
92.2
91.8
91.5
91.1
90.5
89.7
88.6
86.7
28.0
29.5
29.2
25.2
17.6
5.5
8.9
72.9
88.2
92.8
95.6
97.1
97.9
98.3
98.6
98.8
98.9
99.1
99.2
27.5
31.6
35.6
37.8
37.7
37.3
37.1
36.1
36.3
37.8
38.7
38.7
47.7
81.7
91.9
95.5
97.0
97.4
98.0
40.4
39.0
35.5
33.0
33.6
35.5
36.3
38.5
41.5
44.5
47.5
55.2
60.0
66.9
93.3
96.6
97.5
97.9
98.1
57.8
63.2
67.7
70.7
73.4
75.0
75.5
76.9
78.0
78.1
77.4
76.0
76.6
78.2
79.7
81.8
82.0
82.6
83.1
40.5
46.9
51.5
54.9
57.6
59.4
60.0
62.0
63.4
64.9
66.3
69.1
71.4
73.4
75.2
76.4
77.2
77.9
78.5
         De regulă
depunerile se fac în vid foarte înalt, fie prin evaporare, fie prin
pulverizare catodică. Caracteristicile stratului metalic subţire, depus pe
suprafaţa oglinzii depind puternic de calitatea vidului la care se face
depunerea şi de rata de evaporare a materialului depus. Prin îmbunatăţirea
tehnologiei vidului şi calitatea oglinzilor a crescut foarte mult. Factorii
care afectează reflectanţa straturilor depuse sunt:
presiunea din camera de
evaporare;
rata de evaporare;
grosimea stratului depus;
temperatura suportului;
unghiul de incidenţă sub care cad vaporii
pe suprafaţa care se acoperă;
puritatea materialului depus;
îmbătrânirea în contact cu aerul
atmosferic.
         Dacă depunerile
se fac într-un vid mai bun de 10-6 torri, factorul cel mai important pentru
obţinerea unor straturi subţiri cu reflectanţă mare şi în domeniul
ultraviolet al spectrului este evaporarea rapidă. Straturile opace cu grosimea
de 600-700 Å trebuie obţinute în una sau două secunde. Temperatura materialului pe care
se fac depunerile nu trebuie să fie mai mare de
50ºC, grosimea stratului depus trebuie să nu fie mai mare de 1500 Å, iar
unghiul de incidenţă al depunerii să nu fie mai
mare de 30º. Efectul unor depuneri incorecte se
manifestă prin micşorarea coeficientului de
reflexie, când lungimea de undă scade, domeniul ultraviolet fiind mult mai
afectat decât domeniul infraroşu.
         Constantele optice
care influenţează proprietăţile optice ale metalelor folosite pentru
depuneri de straturi subţiri, sunt indicele de refracţie, n şi coeficientul de
absorbţie α.
Constantele optice şi
reflectanţa la incidenţă normală
Metalul
λ (nm)
n
α
r (%)
Al
220
260
300
340
380
0.14
0.19
0.25
0.31
0.37
2.35
2.85
3.33
3.80
4.25
91.8
92.0
92.1
92.3
92.6
Ag
400
500
600
700
800
0.075
0.050
0.060
0.075
0.090
1.93
2.87
3.75
4.62
5.45
93.9
97.9
98.4
98.7
98.8
Au
550
600
700
800
900
0.33
0.20
0.13
0.15
0.17
2.32
2.90
3.84
4.65
5.34
81.5
91.9
96.7
97.4
97.8
Cu
550
600
800
1000
3000
0.76
0.19
0.17
0.20
1.22
2.46
2.98
4.84
6.27
17.1
66.9
92.8
97.3
98.1
98.4
Rh
546
1.62
4.63
77.1
         În ultimul timp,
peste stratul reflectant metalic se depune un strat protector, care, pe lângă
rolul de a proteja stratul metalic, conduce şi la creşterea proprietăţilor
reflectante ale oglinzilor. Stratul protector este un strat dielectric.
Folosindu-se perechi de astfel de straturi dielectrice protectoare, convenabil
alese, se obţin cele mai bune performanţe.
         Ca material cu
indice de refracţie mare folosit pentru depunerea straturilor dielectrice se
foloşeste dioxidul de ceriu cu indicele de refracţie cuprins în domeniul 2.3
- 2.4. Ca materiale cu indicii de refracţie mici se folosesc MgF2 ( n=1.38 ), Al2O3 ( n=1.46 ) şi SiO3 ( n=1.55 ). O protecţie foarte bună şi o creştere a
reflectanţei se obţin folosind perechile de straturi Al2O3
+ TiO2. În domeniul ultraviolet sunt recomandate perechile de materiale
MgF2 + ThO2 si SiO2 + ThO2.
         Deoarece în
domeniul infraroşu al spectrului reflectanţa oglinzilor acoperite cu straturi
metalice este de aproximativ 99%, nu se pune problema îmbunătăţirii
reflectanţei prin folosirea unor straturi protectoare care să crească
reflectanţa.
         Imaginile
obiectelor luminoase, formate de oglinzile plane, sunt imagini virtuale,
asemănătoare cu obiectul şi situate la distanţă egală, în spatele
oglinzii. De reţinut este faptul că imaginea unui obiect orientat dreapta va
fi orientat stânga.
         Imaginile
luminoase, formate de oglinzile sferice, depind de condiţia dacă oglinda este
concavă sau convexă şi de distanţa de la obiect la oglindă. Modul de
obţinere a imaginilor este, în linii mari, analog celui pe care l-am
prezentat în cazul suprafeţelor sferice, numai că în cazul oglinzilor
trebuie folosită legea reflexiei. Imaginea dată de o oglindă sferică este,
din anumite puncte de vedere, superioară imaginii date de o lentilă, în
special dacă nu se iau în vedere efectele cromatice.
Imaginea virtuală 
dată  de o oglindă  plană
  Reflectarea unui fascicul de lumină de o oglindă concavă şi de
către o oglindă convexă
Bibliografie:
Emil I. Toader, Virgil Spulber,
„Optica”
       Editura
Tehnică, Bucureşti 1990
L.Vlasov, D.Trifonov, „Optică
geometrică”
       Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti 1985
Silvia Jerghiuţă, Floarea Popa,
“Optică tehnică”
 
Editura Document, 
Iaşi 2002



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.