| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Nulitatea actului juridic

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
NULITATEA  ACTULUI 
JURIDIC
Legislatia noastra nu cuprinde o definitie a
nulitatii, totusi am desprins din literatura de specialitate o definitie care
mi s-a parut elocventa : nulitate este acea sanctiune de drept civil, care
lipseste actul juridic de evectele contrarii normelor juridice editate pentru
incheierea sa valabila; nulitatea intervine in cazul in care nu se respecta
conditiile de valabilitate ale actului juridic civil.
              
FUNCTIILE  NULITATII
Functia preventiva- consta in efectul
inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa
incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de
validitate.
Functia sanctionatorie- presupune tocmai
inlaturarea efectelor contrare legii.
   Functia de mijloc de garantie a
principiului legalitatii apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii
publice si bunelor moravuri.
             
DELIMITAREA  NULITATII
Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este
necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil
precum ar fi : rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea,
inopozabilitatea.
NULITATE-REZOLUTIUNE.  Delimitarea presupune cunoasterea
conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juridic
dintre ele. Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat
cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate. Rezolutionarea
consta in desfiintarea unui contract sinalogmatic, cu executare uno-ictu , dintr-o data, pentru
neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.
Asemanari
:
      -ambele sunt
cauze de ineficacitate a actului juridic civil
      -ambele produc
efect retroactiv
      -ambele sunt,
in principiu, juridiciare, deoarece presupun o hotarare a organului
dejurisdictie competent
      Deosebiri :
      -daca nulitatea
presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act valabil
incheiat
      -daca nulitatea
se aplica oricarui act juridic civil, rezolutiunea priveste doar contractele
sinalogmatice cu executare uno-ictu
      -daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului incheierii
actului, la rezolutiune, cauza ( neexecutarea culpabila de catre una dintre
parti ) este ulterioara momentului incheierii
NULITATE-REZILIERE.  Rezilierea este incetarea-desfacerea unui
contract sinalogmatic, cu executarea succesiva, pentru neexecutarea culpabila a
obligatiilor de catre una din parti. Intre nulitate si reziliere exista ,in
esenta, aceleasi asemanari si deosebiri ca in cazul nulitate-rezolutiune, cu
mentiunea ca efectele, de data aceasta, nu sunt retroactive, ci numai pentru
viitor.
NULITATE-CADUCITETE.  Caducitatea este o cauza de
ineficacitate constand in faptul ca lipseste actul juridic civil de orice
efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare incheierii sale si
independent de vointa autorului actului.
Asemanari
:
-ambele sunt cazuri de
ineficacitate
Deosebiri
:
-daca nulitatea presupune un act nevalabil,
caducitatea presupune un act valabil
-daca nulitatea retroactiveaza, caducitatea
produce efecte numai pentru viitor, deoareca pentru trecut nu s-au mai produs
nici un fel de efecte ale actului
-daca nulitatea presupune cauze contemporane
incheierii actului, caducitatea presupune o cauza ulterioara incheierii si
straina de vointa autorului actului
NULITATE-REVOCARE.  Revocarea desemneaza acea sanctiune de drept civil care consta in
inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii
grafiticatului ori neexecutariiculpabile a sarcinii.
Asemanari :
-ambele sunt cauze
de ineficacitate a actului juridic civil
Deosebiri :
-daca nulitatea
presupune un act nevalabil, inopozabilitatea presupune un act valabil
incheiat
-pentru nulitate- efectele privesc atat
partile cat si tertii, iar pentru inopozabilitate- efectele actului se produc
fata de parti, dar nu se produc fata de terti
-cauzele care determina nulitatea sunt
contemporane incheierii actului, pe cand cauzele care determina
inopozabilitatea constau in neindeplinirea unor formalitati ulterioare
incheierii lui
-daca nulitatea relativa poate fi
“confirmata” , inopozabilitatea poate fi si inlaturata prin
“ratificare”  (termenii nu sunt sinonimi)
CLASIFICAREA NULITATII
ACTULUI JURIDIC CIVIL
Criterii de clasificare :
In functie de natura interesului ocrotit, nulitatea este
:
absoluta
relativa
In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea poate fi
:
partiala
totala
Dupa modul de consacrare legislativa, este :
nulitate expresa ( textuala )
nulitate virtuala ( implicita )
Dupa felul conditiei de validitate, nerespectata, nulitatea poate
fi :
nulitate de fond
nulitate de forma
Dupa modul de valorificare, nulitatile se impart in :
nulitate judiciara
nulitate amiabila
Nulitatile presupun darea unei hotarari
judecatoresti ( fiind judiciare ). Cauzele de nulitate amabila sunt rare in
practica.
1.a) Nulitatea absoluta – este nulitatea care sanctioneaza
nerespectarea , la incheierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un
interes general, obstesc. In legislatie, nulitatea absoluta este desemnata prin
formule “nulitatea de drept “ sau “nulitate” sau “nulitate de plin
drept “.
1.b) Nulitatea relativa – este nulitatea care sanctioneaza
nerespectarea, la incheierea actului juridic civil< a unei norme care
ocroteste un interes particular, individual ori personal. Nulitatea relativa
este indicata prin formulele : “ actul este anulabil” , “actul este
anulat “ .
2.a) Nulitatea partiala – desfiinteaza numai o parte dintre
efectele actului juridic civil, celelalte efecte ale actului producandu-se
deoarece nu contravin legii.
2.b) Nulitatea totala – desfiinteaza actul juridic civil in
intregime.
Dintre acestea doua, nulitatea relativa este
regula, iar cea absoluta este exceptia.
3.a) Nulitatea expresa – e acea nulitate care este prevazuta
ca atare intr-o dispozitie legala ( majoritatea nulitatilor exprese sunt
prevazute fie in Codul Civil, fie in alte izvoare ale dreptului civil
)
3.b) Nulitatea virtuala – e acea nulitate care nu este
prevazuta expres de lege, dar rezulta din modul in care este reglementata o
anumita conditie de validitate a actului juridic civil.
4.a) Nulitatea de fond – este aceea care intervine in caz de
lipsa ori  nevalabilitate a unei conditii de fond a actului juridic civil
: consimtamant, capacitate, obiect, cauza.
4.b) Nulitatea de forma – intervine in cazul nerespectarii
formei cerute ad validitatem.
  Cele mai numeroase sunt nulitatile de
fond.
CAUZELE DE
NULITATE
Aceasta sanctiune are drept cauza-generica-
nerespectarea dispozitivelor legale care reglementeaza conditiile sale de
valabilitate.Deci, nevalabilitatea conditiilor sale esentiale ( care sunt
conditii de valabilitate ) atrag nulitatea.
    CAUZE DE NULITATE ABSOLUTA
:
Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor
:
-nerespectarea unor incapacitati speciale
pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. 1309 din Codul Civil )
-lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor
juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de
folosinta  (art. 34 din Decretul nr. 31/1954 )
Lipsa totala a consimtamantului (in cazul
erorii-obstacol)
Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
Cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala
Nerespectarea formei ceruta ad
validitatem
Lipsa ori nevalbilitatea autorizatiei administrative (art. 58 Legea
nr. 17/1996 )
Incalcarea ordinii publice
Fraudarea legii
   CAUZE DE NULITATE RELATIVA
:
Viciile de consimtamant : eroarea, violenta, legiuirea sau
dol
Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic
civil
Nerespectarea regulilor privind capacitatea de
exercitiu.
REGIMUL JURIDIC AL
NULITATII
     Prin regim juridic al
nulitatii se intelege regulile carora este supusa nulitatea absoluta sau
relativa. Acest regim juridic al nulitatii priveste trei aspecte :
cine poate invoca nulitatea
cat timp poate fi invocata nulitatea
daca poate fi sau nu acoperita nulitatea prin
confitmare
              
Regimul juridic al nulitatii absolute
nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are
interes
   -partile actului
juridic
   -procurorul
   -instanta din oficiu
   Reprezentativa in acest sens este
prevederea din Legea 18/1991, art. 3, alineatul 2
:                    
“nuliatatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si alte persoane
care justifica  un inteles legitim. “
actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila, adica ea
poate fi invocata oricand, indiferent de timpul scurs de la data incheierii
actului juridic. ( Decretul 167/1958 art. 2 : “nulitatea unui act poate fi
invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie. “
)
nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa
sau tocita. ( a nu se confunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute
cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale. “
)
                
Regimul juridic al nulitatii relative
     Acest regim juridic
se exprima in trei reguli :
nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane al carei
interes a fost...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.