| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Notiuni termodinamice de baza

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Universiatea : „LUCIAN BLAGA”
SIBIU
Faculatate : INGINERIE
Specializare: ELECTROMECANICĂ  (anul
I)
Referat
FIZICĂ
TERMODINAMICĂ
„Noţiuni termodinamice de
bază”
2006
Masa moleculară
Masa moleculară (absolută) a unei molecule, notată m0, este masa
unei molecule de substanţă exprimată în kilograme.
Unitatea atomică de masă este definită ca a 12-a parte din masa izotopului de carbon
.
   kg.
Masa moleculară relativă a unei molecule, notată mr,
reprezintă numărul adimensional care arată de câte ori masa absolută a
unei molecule este mai mare decât masa etalon
u:.
Structura discretă a substanţei, definirea molului
Noţiunea de masă, definită la mecanică,
exprimă proprietăţile inerţiale macroscopice ale unui sistem. Pentru
evidenţierea structurii discrete a substanţei definim alte mărimi, referitoare la particule
elmentare costituente ale unui sistem, la cantitatea şi numărul acestora.
Orice corp este constituit din atomi asociaţi în molecule.
Molul
Molul este unitatea
fundamentală pentru exprimarea cantităţii de substanţă dintr-un sistem
fizic. Un mol este definit ca fiind cantitatea de substanţă a cărei masă,
exprimată în grame, a uni sistem conţinând atâtea particule constituente
câţi atomi există în 12 grame de carbon 12 ().
Mărimi molare, cantitatea de substanţă – noţiuni, definiţie pentru un sistem
fizic constituit din molecule.
Un sistem fizic constituit din molecule este
caracterizat de marimile prezentate mai jos.
Masă molară, notată μ, este masa unui mol dintr-o substanţă constituită din molecule, exprimată în grame, care este
numeric egală cu masa moleculară relativă a moleculelor constituente şi
depinde exclusiv de natura substanţei:; 1kmol’103mol.
Numărul lui Avogadro, notat
NA, reprezintă numărul de
molecule dintr-un mol de substanţă:.
Volumul molar Vμ reprezintă volumul ocupat de un mol de
substanţă. În aceleaţi condiţii de presiune şi temperatura, toate gezele
ocupă acelaşi volum molar. În condiţii normale de presiune şi temperatură
(p0’1,013105N/m2 şi θ0=0ºC),
toate gazele ocupă volumul molar 22,41.
Cantitatea de substanţă
Cantitatea de substanţă a unui sistem, notată υ,
exprimă nr de moli conţinuţi de aceasta.
Substanţa este caracterizată de masa molară μ
şi volumul molar Vμ, iar sistemul conţine N particule
elementare (molecule, atomi, ioni, nuclee), ocupând un volum V şi având o
masă totală m. 
.
Sistem termodinamic.
Definirea sistemului termodinamic se face în viziunea microscopică asupra
substanţei, tinând cont de structura discretă a acesteia.
Sistem termodinamic
Prin sistem
termodinamic se înţelege
un sistem fizic delimitat de mediul exterior printr-o suprafaţă reală sau
imaginară, relizat din unul sau mai multe corpuri macroscopice, conţinând o
cantitate finită de substanţă,  care este alcătuită dintr-un număr mare de particule elementare
constituente(molecule, atomi, electroni liberi,
etc.)
Constitue sisteme termodinamice:orice formă
geometrică solidă, orice lichid aflat într-un vas, orice gaz aflat într-o
incintă, orice amestec solid, lichid, gazos sau mixt, organismele biologice
etc.
Sistemele termodinamice pot fi:
Izolate, dacă sitemul nu schimbă nici
energie şi nici substanţă cu mediul exterior;
Închise, dacă sitemul schimbă doar
energie, nu şi substanţă cu mediul exterior;
Deschise, dacă sitemul schimbă şi
energie, şi substanţă cu mediul
exterior.
Parametrii de stare ai unui sistem
termodinamic. Pentru a putea studia starea sau
evoluţia unui sistem termodinamic, acestuia i se pot
asocia o multitudine de
parametri fizici definitorii, atât de natură macroscopică cât şi de
natură microscopică.
Numărul gradelor de libertate ale unui
sistem termodinamic îl constitue numărul parametrilor de stare independenţi aleşi pentru a descrie
integral un anumit proces fizi. Alţi parametri consideraţi pentru descrierea
respsctivului proces fizic se numesc parametri
dependenti, aflându-se în relaţii matematice de
legătură între e, precum şi cu parametri independenţi.
Starea unui sistem termodinamic. Dintre toţi parametri definitori posibili ai uni sistem
termodinamic se aleg acei parametri care descriu un proces fizic din punct de
vedere alinteresului asupra acestuia. Mulţimea parametrilor consideraţi
descriu starea sistemului termodinamic.
Când un sistem nu evolueaza, sistemul termodinamic se
află în stare staţionară, iar când evoluează se află în stare nestaţionară.
Postulatul fundamental al
termodinamicii
Unsistem terodinamic izolat de madiul exterior şi aflat într-o stare de neechilibru va
evolua spre o stare de echilibru termodinamic, în care va ajunge după un
interval de timp şi pe care nu o va părăsi de la
sine.
Mărimi energetice specifice sistemelor termodinamice
Energia intenă a
unui sistem termodinamic U este o mărime fizicăscalară de stare a unui sistem
termodinamic. Particulele constituente ale unei substanţe se află într-o
continuă mişcare de agitaţie termică. La un moment dat, fiecare particulă
posedă o emergie cinetică dată de natura particulei şi de conjunctura în
care se află cu particulele vecine.
Căldura Q este o
mărime fizică scalară de proces care măsoară transferul de energie prin contact termic între
sistemele termodinamice în procesele care au loc între acestea. Căldura se
măsoară, în S.I., în jouli (J), ca şi energia. Caloria este unitatea de măsură
tolerată în tehnică: 1 cal = 4,18 J (echivalentul caloriei în
jouli).
Contacte între sisteme termodinamice
Contactul între un
sistem termodinamic şi un alt sistem din mediul
exterior lui se realizează atunci când sistemul dat nu mai e izolat de
mediul exterior, având loc
interacţiuni cu calălalt sistem.
Contactul dintre cele două sisteme poate fi:
Contact mecanic, atunci când schimbul
de energie dintre sisteme se face prin lucrul mecanic
realizat de forţele efectuate de unl dintre sisteme asupra
celuilalt;
Contact termic, atunci când schibul de
energie dintre sisteme se face exclusiv prin căldură;
Contact prin shimb de substanţă între
cele două sisteme.
Proces termodinamic
Termodinamica studiază sistemele termodinamice care scimbă enrgie cu
exteriorul sub formă de căldură şi de lucru mecanic.
Procesul termodinamic se defineşte ca fiind un sistem termodinamic dintr-o stare de
echilibru în altă stare de echilibru. Procesul termodinamic mai poartă şi
numele de transformare de stare.
Clasificarea proceselor termodinamice din
punct de vedere al evoluţiei paramatrilor de stare ai sistemului
Procesele cvasistatice se desfăşoară
lent, parametrii de stare corespuzător stărilor intermediare pot fi
determinaţi.
Procesele nestatice se desfăşoară
rapid, dintr-o stare iniţială de echilibru într-o stare finală de
achilibru. Parametrii stărilor intermediare nu se pot determina şi reprezenta
grafic, deoarece nu sunt stări de echilibru.
Clasificarea proceselor termodinamice din
punct de vedere al posibilităţii evoluţiei procesului termodinamic dintr-o
stare în alta şi invers(în ambele sensuri)
Procese reversibile sunt acele procese
în care evoluţia poate fi în ambele sensuri, iar stările intemediare de
echilibru sunt aceleaşi în ambele sensuri ale evoluţiei.
Procese ireversibile sunt acele procese
în care cel puţin una dintre condiţiile de definiţie ale proceselor
reversibile nu este îndeplinită.
Clasificarea proceselor termodinamice din
punct de vedere al relaţiei dintre starea finală şi cea
iniţială
Procesele ciclice sunt acele procese în
care starea finală coincide cu starea iniţială.
Procesele neciclice sunt acele procese în care starea finală nu coincide cu starea
iniţială.
Echilibrul termic, principiul zero al termodinamici, noţiunea de
temperatură, termometrie
Starea de încălzire a uni sistem termodinamic format din molecule depinde de mişcarea
dezordonată de agitaţie a moleculelor sale (existenţa acestei stări poate
fi pusă în evidenţă cu ajutorul simţurilor umane, dar nu pote fi măsurată
şi cuantificată de acesta).
Agitaţia termică reprezintă mişcarea permanentă şi dezordonată a moleculelor
unui sistem termodinamic în toate direcţiile şi determină starea de
încălzire a sistemului.
Difuzia este
fenomenul care constă în pătrunderea moleculelor unei substanţe printre
cele ale altei substanţe. Fenomenul de difuzie este foarte pregnant în cazul
punerii în contact a două gaze, dar într-o mai mică măsură la punerea în
contact a două lidhide. Difuzia se produce mai repede la încălzirea
sistemelor ale căror particule difuzează. Moleculele sau ionii din orice
substanţă aflată într-una din stările de agregare cunoscute sunt în
permanenţă în mişcare, care depinde de starea de agregare şi de starea de
încălzire.
Echilibrul termic. Realizând un contact termic
între două corpuri (unl cald şi altul rece),
fără schimb de energie prin efectuare de lucru mecanic sau schimb de
substanţă între ele, acestea ajung spontan şi ireversibil, după un
interval de timp, conform postulatului fundamental al termodinamicii, să aibă
aceeaşi stare de încălzire. În această situaţie, corpurile nu mai
schimbă între ele energie sub formă de căldură şi se spune că se află
în echilibru termic.
Principiul zero al termodinamicii
Două sisteme termodinamice, fiecare aflat
în echilibru termic cu al treilea, sunt şi ele în echilibru termic. Acest
principiu, determinat pe cale...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.