| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Notiunea de idee

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Notiunea de idee
Platon: “Regatul ideilor este locul acela
supraceresc, pe care nici un poet din lumea noastra n-a apucat sa-l cante si
nici nu-l va canta vreodata cum se cuvine”.
       Importanta unei incercari de precizare a intelesului pentru acest
termen de mare circulatie se poate aprecia atat din varietatea utilizarilor in
conversatia zilnica sau limbajul obisnuit, cat si din bogatia derivatelor
cuvantului ca atare. Etimologia cuvantului trimite la limba franceza (idée) si
latina literara (idea), iar in limba greaca eidos (forma vizibila), adica: idee
este ceea ce poate fi vazut intr-un mod propriu intelectului.
In opera lui Platon (427 i.e.n - 347 i.e.n.),
temenul idee nu beneficiaza de o definitie univoca, nici de un sens precizat si
nici chiar de un singur cuvant. De pilda, el foloseste cuvintele: figura
(eidos), forma (morphi), gen (genos), esenta (oisia), ceea ce arata ce imense
dificultati a intampinat ganditorul atunci cand si-a pus problema de a face
inteligibila conceptia sa despre natura, structura si functiile ideilor.
O prima acceptiune a ideeii se intalneste in
dialogul Euthyphron unde ideea este inteleasa ca fiind cauza pentru care
ceva este cum este sau are
anumite caracteristici. Totodata, ideea este inteleasa ca fiind ceea ce face ca un ceva sa fie astfel si nu altfel, deci ca factor de distingere a ceva de
altceva. Asadar, ideea este cauza, dar, totodata, si
un fel de criteriu unic, neschimbat de recunoastere si
distingere.
       Fiind neschimbata, ideea este conceputa si ca esenta a acelui ceva. Ea este universalul,
ceea ce ramane constant, identic cu sine
insasi, ceea ce nu cunoaste alternarea sau diminuarea.
Ideea este existenta de sine statatoare; ea este in sine, separata de lucrurile
sensibile. Ideile au atribute pe care le are
Fiinta parmenidiana. Ele sunt
asemenea Unului sau
Totului lui Parmenide:
vesnice, nemiscate, in identitate absoluta si in unitate absoluta. Ele au
fiinta autentica, deci au obiectivitate, consistenta. Orice idee comporta
inteligibilitate si este neaparat inteligibila.
       Daca ne-am opri asupra metafizicii lui Platon, vom putea constata cu usurinta
ca filosoful grec proclama imposibilitatea existentei in aceasta lume a
fundamentului sau cauzei ultime, aceasta fiind situata intr-o lume superioara,
ideala. "Astfel s-a nascut teoria celor doua lumi sau realitati. Lumea
producatoare, este lumea Ideilor, adevarata realitate, cunoscuta prin ochiul
gandirii, lumea prototipurilor eterne; iar lumea produsa e lumea sensibila,
lumea aparentelor, a copiilor trecatoare". Ideile alcatuiesc un sistem logic
subordonat unei Idei supreme care este Ideea de Bine. Aceasta Idee este atat
conditia cunoasterii celorlalte Idei cat si conditia existentei lor. De ce
socoteste Platon Ideea de
Bine ca fiind principiul universal? De ce nu s-a oprit el la Lumea obiectelor
matematicii? Caci si matematica si metafizica au ca obiect existenta, eternul,
ambele accesibile constiintei prin aceeasi viziune intelectuala. Motivul, ar fi
urmatorul: in vreme ce demonstratia matematica se misca in lumea posibilului,
in pura idealitate, metafizica trebuie sa aiba o finalitate etica. "Sta in
natura matematicii de a nu tine seama de bine si de rau, de valori, de scopuri.
Matematica e necesara, dar intr-o sfera ideala, nu in sfera realitatii, care
asculta de legea sau ordinea finalitatii". Filosoful roman Mircea Florian
in cartea Metafizica si
problematica ei spunea ca: "Devine explicit in acest
caz de ce Numarul si Ideea sunt de natura deosebita si de ce, indeosebi, Ideea
sintetica, principiu al Existentei si vietii este Ideea de Bine sau
Finalitatea. Are fiinta numai ce urmareste si realizeaza un scop subordonat
Binelui, Dreptatii si Frumusetii.”
La fel gandeste si Leon Robin cand se opreste asupra
existentei Ideilor la Platon. "A admite doar existenta lucrurilor inteligibile, a calitatilor,
si chiar mai mult, a calitatilor morale, a pretinde ca, departe de a fi un soi
de sediment al experientelor noastre cotidiene, aceste lucruri inteligibile
sunt dimpotriva principiul etern al prezentei calitatilor in ceea ce noi
percepem prin simturi; a considera aceste esente formale ca realitati
permanente si exemplare reprezinta esentialul a ceea ce noi numim Teoria Ideilor
sau a Formelor".
Experienta, simturile sunt fara putere in incercarea de a cunoaste absolutul.
In plus, cunoasterea nu tine de opiniile personale, adevarul nu este subiectiv
ci se raporteaza la o existenta obiectiva. "Cunoasterea nu este nici in
senzatii, caci aceasta are o existenta individuala si momentana, nici in opinie
caci ea se situeaza la jumatatea drumului dintre adevar si eroare. Cunoasterea
adevarata se intemeiaza pe Fiinta, depinde de Fiinta, si daca e adevarat ca
Fiinta ar fi constituita prin mijlocirea relatiilor, ea trebuie sa fie imaginea
fidela a acestor relatii". Asadar, valabilitatea cunoasterii umane este data de
relatia sa cu esenta lucrurilor, esenta care tine de domeniul Ideilor, fiind
obiectiva. "Nu exista alta cunoastere decat cea care are drept fundament
realitatea obiectiva", scrie Robin. Mai mult, fiinta, obiectul metafizicii, este o realitate opusa
devenirii, realitatea stabila a esentei. E vorba aici de a degaja gandirea din
fluxul devenirii si de a-i da un mijloc de a se fixa asupra Fiintei, si aceasta
este tocmai ceea ce face Platon urmand exemplul matematicii si utilizand dialectica drept metoda
in procesul cunoasterii.
In metafizica traditionala, asadar,
principiul determinant este transcendent, aflat dincolo de granita simturilor
noastre. Experienta nu are nici o valoare, caci nu are puterea de a ne furniza
cunostinte sigure.
       Pentru sfera ideilor, Platon foloseste expresii metaforice, recurge
la mit, si toate acestea pentru a releva ca, ideile aveau locul lor, ca ele ar
fi o lume aparte, unica, in
sine, nemiscate. Ar fi vorba, deci, de lumea ideilor
sau de regatul
ideilor. Este locul “ Fiintei insasi . . . care nu are nici
forma, nici culoare, nici nu poate fi atinsa, pe care n-o poate contempla decat
carmaciul sufletului, anume intelectul . . . “
Aceasta teorie este, pentru Platon, apogeul lucrarii sale. Ea contine
epistemologia si metafizica platonica. Pentru noi, conceptul de "idee" este
ceva ce detinem in minte, dar pentru Platon ideile sunt ceva afara din spatiu
si timp. Lumea fizica este doar o imitatie a adevaratei Idei, a Realului. De
exemplu, ideea de cerc este ceva perfect rotund, dar nici un cerc nu este cu
adevarat rotund. Adevarata idee nu are de a face cu exemplificarea ei din lumea
senzoriala, a spatiului si a timpului. Astfel, lucrurile din lumea fizica sunt
imitatiile imperfecte ale Formei sau ale Ideii. Deci, dupa cum am precizat
anterior teoria ideilor implica doua lumi: "…o lume a realitatii adevarate,
unde ideile sunt obiectul cunoasterii, si o alta lume, a realitatii
relative, lucrurile devenind trecatoare, obiectul
reprezentarii exacte sau al parerii. Cea dintai lume cuprinde "to on ontos" (expresie din limba greaca insemnand -
ceea ce este cu adevarat).
Ceea ce formeaza lumea adevarata este
cugetarea. Prin gandirea pura te detasezi de lumea senzoriala, astfel gasind
ceea ce este real, etern, nedevenit si neschimbat. Toate ideile sunt insumate
intr-un ideal ultim pe care il numeste "Bine" (principiul perfectiunii). Aici
poate aparea o prima eroare teologica, datorita faptului ca acest principiu
este "principiul impersonal al perfectiunii pe care o venereaza".
O a doua aplicatie si totodata cea mai
interesanta a acestei teorii, este aceea ca Platon explica posibilitatea
Ideilor prin lumea senzoriala. O astfel de idee exclude un Dumnezeu personal
care coboara, se identifica si se implica in lumea care cauta Adevarul suprem.
Prin urmare, in crestinism, idealul, dumnezeirea se implica in lumea limitata
de timp si spatiu si omul cauta sa ajunga la un nivel superior prin cunoastere,
prin devenire.
Teoria ideilor, care nu se afla in fenomenal,
ci in universal ramane cea mai importanta din filosofia platoniana. Ideile par
sa depaseasca spatiul si timpul si compun obiectul (intreaga masa de
cunostinte), alcatuit din unica si absoluta Fiinta Reala. Pe baza acestei idei,
sunt puse bazele invataturii platoniene pentru individ.
       
Platon a construit, de asemenea, un intreg
sistem de valori bazat pe ideile sale. Asadar, ceea ce el a vrut sa spuna prin
forma si ce loc ocupa aceasta in universul fiintei sunt chestiuni care-i vor
duce pe ceilalti filosofi in adancul gandirii filosofiei
platoniene.
       
Ideea conceptului de Forma, pe care Socrate o
prezinta in mai multe dialoguri ale lui Platon pare a-si avea radacinile in
anumite trasaturi independente. Caracteristicile acestor trasaturi se refera in
general la notiuni si constituie periodic teme in disputele dialectice. In
orice caz, o analiza atenta a acestor teme arata ca formele nu sunt
complete.
Nu este nici o urma de indoiala ca Teoria
Ideilor a insemnat un pas urias in progresul filosofiei antice. Teoria este
explicata numai in patru scrieri din cele treizeci si sase ale lui Platon
(Republic, Symposium, Phaedo si Parmenides). De exemplu, in Phaedo, Socrate
foloseste numeroase motive pentru a justifica credinta in nemurirea sufletului
uman. Dar formele joaca doar un rol in aceste nenumarate motive. Prin aceste
idei, Platon acopera subiectul esential al filosofiei (ideea) care si astazi
este discutat. Mai mult decat atat, opiniile sale au...



Curs valutar
Euro4,5573
Dolarul american4,0641
Lira Sterlina5,2287
Gramul de aur165,4591
Leul moldovenesc0,2225
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.